Cazul Norvegia, privitul în oglindă și pădurea care nu se vede de copaci

222 No tags 52

IMG_1648Norvegia a fost pe buzele multora zilele astea. Cazul Bodnariu a fost întors pe toate fețele. Am evitat până acum să mă pronunț, pentru că tema a luat o turnură mult prea diletantă, ceea ce e în contradicție cu suferința unor copii. Dimineața asta, însă, am auzit o știre demnă de povestirile din Călătoriile lui Guliver: o comisie parlamentară românească merge la norvegieni să vadă ”ce și cum”, cu cazul celor cinci copii luați din familie. Asta e o știre care m-a surprins, pentru că nu am auzit de comisii parlamentare care să se autosesizeze pentru drama și suferința celor aproape 8.000 de copii care sunt traumatizați prin instituționalizare aici, la noi în țară. Nici de comisii parlamentare care să considere că tragedia celor aproape 800 dintre ei care au fost internați în secții de psihiatrie, decimați psihic de coșmarul traiului privat de afecțiune și de viața de familie. Nu am auzit încă de parlamentari interesați de cei peste 320.000 de copii care trăiescă în sărăcie extremă, în condiții de ev mediu în țara noastră, precum cele din poza aceasta. Fără curent electric. Fără apă. Fără încălzire în timpul iernii. Înfometați și storși de frig. Cu ochii încercănați de lipsuri crunte, cu haine rupte și, de multe ori, desculți în timpul iernii.

Pe ăștia nu-i vedem. Ăștia nu sunt relevanți, pentru că sunt în țară, iar aici nu contează că se întâmplă asta. Avem vreo 4 milioane de copii. Statisticile oficiale spun că minim 55% dintre copiii din România suferă de deprivare materială severă, mai intensă decât în toate celelalte state europene. Care comisie parlamentară investighează catastrofa asta? Avem peste 350.000 de persoane care supraviețuiesc în comunități marginalizate, în ”pungi de sărăcie”, precum cele din imaginea de mai jos.

IMG_1808Cui îi pasă de ei? Cine verifică dacă au CNP, dacă au certificat de naștere, dacă au carte de identitate, dacă au văzut în viața lor un medic, sau dacă merg la școală? Care parlamentari s-au arătat scandalizați, indignați, șocați de condițiile inumane în care supraviețuiesc sute de mii de oameni, sute de mii de copii, în țara noastră? Suntem primii în Uniunea Europeană la mortalitate infantilă, cu 10 la mie, nivel dublu față de media europeană, iar peste 40% dintre decesele copiilor sub 5 ani au cauze care pot fi prevenite, dar cui îi pasă de toate astea? Astea sunt aici, sub nasul nostru, unde, nu-i așa, legea o putem face noi.

Domnilor parlamentari, de ce nu faceți comisii care să vadă cauzele acestor drame reale, derulate în timp real, în lumea noastră, în țara noastră, unde aveți mandat și unde chiar puteți schimba ceva fundamental?

Când o să scăpăm de spoiala asta penibilă, de ipocrizia asta ieftină, de falsele pretenții de apărători ai drepturilor copilului, ai drepturilor omului? Că până una-alta tolerăm cu grație copiii înfometați la margine de drum, fetițele desculțe care ne spală parbrizele, copile violate, incesturi pe bandă rulantă, mâini și picioare și maxilare ale copiilor rupte de părinți, mamele zbârcite de frig cu prunci negri de mizerie la sânul fără lapte, tații agresivi, care-și lovesc cu bestialitate nevestele și copiii sub ochii noștri, cetele de tineri care te imploră să le dai un bănuț, că altfel o iau pe coajă rău de tot ”acasă”, unde-i așteaptă ”mama” și ”tata” cu norma de bani strânși la cerșit.

Cât mai trebuie să vedem nemernicia și robotizarea care-au devenit noua normalitate, cu ”omul care e lup pentru om”, vorba lui Plaut, din Asinaria… Nu vedem pădurea de copaci. Vă scandalizați că Norvegia are reguli pe care, spre surprinderea voastră, le și respectă, bune sau rele, așa cum sunt ele. Vă sare muștarul când oameni care au acceptat o cetățenie sunt obligați să accepte și ceea ce vine la pachet: modul de comportament civic, regulile de conviețuire într-o țară, așa cum sunt ele, bune sau rele. Nu mă pronunț asupra oportunității separării celor cinci copii de părinții lor. Nici asupra modului de instrumentare a cazului Bodnariu. Sunt trist când mă gândesc la cei cinci copii, mai ales că nouă ani are cel mai mare dintre ei, dar până una-alta, tatăl a plecat acolo de zece ani și e însurat cu o norvegiancă. Sunt toți parte a unui sistem de legi, de reguli sociale, de norme civice într-un stat de drept. Un stat care e pe primele locuri la calitatea vieții.

Noi, însă, avem aici, în țara noastră, peste 8.000 de copii de până în trei ani cu malnutriție, iar peste 100 dintre ei au murit de foame! Asta oare nu stârnește discuții, grupuri parlamentare, mitinguri de protest?

Nu suntem în stare să ne privim în oglindă, dar ne legăm cu tupeu de alții. Suntem rupți în cur, dar ne uităm la scamele altora.

Mii de copii se nasc și nu sunt înregistrați la naștere, trăind la marginea societății, exploatați, deprivați de îngrijire, de servicii de sănătate de orice fel, fără educație de bază. Mulți dintre ei nici nu există oficial. Nici nu sunt încadrați, mulți dintre ei, în evidențele publice, nu au nici măcar acces la servicii de protecție socială de orice fel.

Vreți să vă mai spun? Nu v-ați plictisit încă? Avem peste 90.00 de copii cu probleme de sănătate mentală, dar numai 140 de medici pedopsihiatri activi. Adică vreo 650 de copil cu astfel de probleme la un medic specialist. Avem aproape 5.000 de tineri care ies anual din sistemul de protecție specială, cu o pernă și o pătură în mână, fără nimic pe sfânta lume, fără locuință, fără cineva, oricine, care să le ofere vreun dram de ajutor. Vedeți imaginea de mai jos? Așa arată mii de ”locuințe” în țara noastră, cu zeci de mii de copii în ele. Iarna, se încălzesc cu o sobă cu plită, cu focul în cocioabă, deschis, cu hornul fierbinte lângă ei, zăpăciți de foame și de frig.

IMG_1813Hai să dăm Norvegiei ce-i al Norvegiei. E o țară de invidiat, cu oameni deschiși și, mai ales, care ne ajută foarte mult. Granturile oferite de Norvegia României au ajutat chiar în astfel de situații. Ei nu au venit cu comisii parlamentare care să ne ia la rost, deși o puteau face de infinite ori. Au venit, în schimb, cu ceva constructiv, au învigorat mediul organizațiilor non-guvernamentale, au finanțat proiecte sociale, au pus o cărămidă acolo unde sutele noastre de parlamentari au preferat să nu arunce nici măcar o privire sictirită.

Mi-e greu să recunosc, dar suntem o țară care acceptă violența asupra copilului. Tolerăm zi de zi agresivitatea. Urlăm dintr-un obicei deja cotidian. Ne abuzăm copiii din obișnuință, prin insulte, prin jigniri și ocară, prin urlete și amenințări cu bătaia atunci când ne epuizăm puținele argumente. Nu știm să fim părinți. Ne maimuțărim, gesticulăm larg, gratuit, aproape caricatural. Și o facem cu multă convingere. Da, pentru noi proverbele care spun că ”bătaia e ruptă din rai”, că ”bătaia la copii e ca buruiana de leac”, că ”două-trei coade de topor curg din dragoste”, că ”mama unde lovește, carnea crește”, că ”e răsfățat înaintea bătăii cu câteva palme”, sau că ”mai bine o dată na, decât tot stai că ți-oi da”. Și nu am epuizat lista de proverbe românești. Cred să suntem una dintre națiile cu cele mai multe zicale și proverbe despre ”valoarea educativă” a bătăii, ceea ce spune multe despre conștiința noastră colectivă.

Hai să nu fim ipocriți. Avem atâtea drame lângă noi… Bine ar fi să mai și facem ceva, în afară de a vorbi și de a ne afla în treabă. Problema e că, atunci când e de lucrat, când e vorba de fapte, de acțiune, mulți dintre gălăgioșii ăștia dau bir cu fugiții.

222 Comments
  • Ileana Hodoiu
    ianuarie 15, 2016

    Un articol foarte bun. Foarte bine punctat si foarte, foarte trist. Ar trebui sa-l citeasca toti romanii. Eu l-am promovat pe contul meu de facebook si sper sa o faca cit mai multi.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Multumesc, Ileana.

    • Camelia
      ianuarie 16, 2016

      Felicitari !FF bun articolul !

    • georgeta
      ianuarie 17, 2016

      De acord cu autorul și cu tine, Ileana.

    • Gabi ardelean
      ianuarie 20, 2016

      Articolul este extraordinar. Este foarte mult adevăr cu tot ce s-a scris.

    • marius
      februarie 5, 2016

      Singura concluzie corecta a acestui articol este ca parlamentarii actioneaza doar pentru propria lor imagine.
      In rest, autoritatile romane TREBUIE sa actioneze ori de cate ori un cetatean are probleme majore oriunde in lume.
      Amintiti-va cazul romanului condamnet la Hong Kong pentru trafic de droguri.
      Faptul ca noi suntem intr-o extrema in privinta protectiei copilului nu inseamna ca trebuie sa acceptam abuzurile din cealalta extrema.
      Daca nu aveti cunostinta de abuzurile Barnevernet, va puteti informa, surse sunt destule.
      Cititi aici, de pilda:
      https://www.facebook.com/daniela.maris.54/posts/1703747476508161?fref=nf&pnref=story
      Deci, cum e sa se considere neglijenta grava faptul ca ai taiat felia de paine prea groasa? ha?
      Sau ma rog, sa zicem ca vreti sa vedeti care sunt situatiile clare in care pot lua copiii de la parinti, cititi chiar raspunsul autoritatii norvegiene aici:
      http://republica.ro/raspunsul-barnevernet-la-solicitarea-republica-cand-pot-autoritac-ile-norvegiene-sa-ia-copiii-din-familie
      Ei, v-ati lamurit? Sigur ca nu. Dau doar raspunsuri generice, care pot fi rezumate astfel: cum vrea muschiul nostru.
      Si cum era cu clamata obligativitate a anchetei sociale, in cazul Bodnariu aceasta NEEXISTAND deloc? Sau ma rog , fiind substituita cu un interogatoriu al tatalui?
      Frate, astia care o dati sus si tare cu legea norvegiana, retineti ca si regimul Ceausescu a inchis si hartuit intelectualii tot pentru nerespectarea legii , nu-i asa?
      Cum af fi sa vina politia si sa te plaseze in arest preventiv vreun an sau doi,
      sau chiar sa te deporteze undeva, doar pentru ca LI S_A PARUT LOR ca nu stiu ce-ai facut, iar tu sa-ti recapeti eventual libertatea DOAR in urma unui proces indelungat si anevoios? ha?
      Mai era o penibila de Pippidi care lua partea autoritatilor norvegiene, pentru ca ulterior sa se afle ca beneficiase de fonduri substantiale din proiecte derulate exact cu autoritatile norvegiene? Ah, bein voila!
      Pentru impartialitatea discutiei, sa speram ca autorul articolului de fata nu e FIX in aceeasi situatie cu ONG-ul dansului.

  • alina
    ianuarie 15, 2016

    buna seara.

    puteti pune si sursele de unde ati luati statisticile?

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 15, 2016

      Salutare Alina, cifrele sunt din documentele oficiale ale Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, din Programul Operational Regional, din documente ale Ministerului Fondurilor Europene (Acordul de Parteneriat), din documente ale Ministerului Muncii,Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Virstnice, pagina http://www.copii.ro, dar si din publicatii realizate de mine si de colegii mei, cum ar fi Auditul Serviciilor Sociale pentru Copiii din Romania, sau Proiectia Financiara a Reformei Sistemului de Protectie Sociala din Romania, pe care le gasesti la rubrica Studii si Cercetari, pe site-ul http://www.hhc.ro

      • Emi
        ianuarie 16, 2016

        Pai intrebarea cu sursele pentru statistici e sinitra rau. Sa presupunem ca statisticile sint eronate cu un factor de marime ai tot e trist, revoltator ai fara scuze. Intrebarea suna ceva de genul: poate ca e exagetare, ai ca urmare nu e o mare problema…

      • Emi
        ianuarie 16, 2016

        Pai intrebarea cu sursele pentru statistici e sinistra rau. Sa presupunem ca statisticile sint eronate cu un factor de marime si tot e trist, revoltator si fara scuze. Intrebarea suna ceva de genul: poate ca e exagerare, si ca urmare nu e o mare problema…

        • Filofteia
          ianuarie 16, 2016

          Acestea sunt statiscile oficiale, în realitate stăm mult mai rău.

      • Zanfirescu maria
        ianuarie 16, 2016

        Nici macar nu era nevoie de surse… tot ce s-a relatat se vede cu ” ochiul liber”.

        • Maria
          ianuarie 16, 2016

          Exact!

        • Popovici Alins
          ianuarie 17, 2016

          De acord. Asa este. Nu avem nevoie de statistici. Am putea iesi din casa
          .si din confort. Tare articolul!!

        • Tudose Gheorghe
          ianuarie 17, 2016

          Toți ne uităm in curtea vecinilor dar uităm curtea noastră! Numai dacă esti turist trebuie să respecți legile tarii.Oare cat se va demonstra?

    • florin
      ianuarie 16, 2016

      Iite si uma inteligenta de parca realitatea din romania are nevoie de statistici de aia suntem cum suntrm caci tare este guvernata dupa statistici nu in functie de ralitate e msi usor ss faci un sondaj pe 1000 de oameni si sa il faci relevant decat sa iesi in teren sa vezi realirtatea sa le fie rusine celor csre le conduc si celor csra cauta explicatii penibile gen aceasta alina

    • ion
      ianuarie 18, 2016

      Ce zici: http://www.servuspress.ro/saracia-si-foamea-ii-determina-pe-unii-copii-ai-vaii-sa-isi-riste-viata-pentru-un-sac-cu-huila_120397.html ?

      Suna bine? Sau mai vrei dovezi in plus? E greu sa iesi din Bucuresti (orice alt oras mai mare)

  • maria
    ianuarie 15, 2016

    Extraordinar articol! Jos pălăria in fata unui OM adevărat!

    • Andreea Iurascu
      ianuarie 15, 2016

      De acord cu articolul f adevărat dar în cazul acesta o absurditate și cazurile extreme cu copiii abuzați din România nu vor justifica niciodată violenta psihica inexplicabila și lipsa de transparenta și argumente solide ale separării familiilor norvegiene mixte de copii lor fără Dreptul la apărare reala al.părinților.Exista și abuzuri ale copiilor asupra părinților și avem situații răsturnate pe care nu le analizează nimeni individual și punctual.acest organism al așa zisei protecții a copilului din Norvegia nu este decât un Gestapo lucru reclamat și din interiorul sistemului lor.Da avem bubele noastre pe care trebuie sa le rezolvam și da suntem ipocriți dar o problema nu o exclude pe cealaltă.Ce credeți ca ar trebui făcut ?Da sigur nu ne-am rezolvat problemele în tara dar cum ar fi sa schimbam canalul tv când auzim de un asemenea caz și sa ne vedem mai departe de viață noastră?noi trebuie sa fim mai activi și sa protestam pt drepturile copiilor instituționalizați și nu numai din tara noastră dar trebuie sa nu fim autiști la dramele familiilor în situația din Norvegia.Ce fel de popor suntem dacă ne-ar durea în…c.r?hai sa facem mai mult fără sa ne bazam pe parlamentari și sa ne susținem cauzele și poate schimbam ceva si.la noI.câte mitinguri pt drepturile copiilor au fost la noi?😮le numeri pe degete în 26 de ani!Dar ceva e putred în….Norvegia cu sau fără situația din România.

      • Ștefan Dărăbuș
        ianuarie 16, 2016

        Andreea, mă preocupă mult mai mult situația de aici, din țară, decât cea din Norvegia. Cred că avem multe de rezolvat aici, noi, înainte de a-i lua la rost pe cei din Norvegia.

        • Cristi
          ianuarie 16, 2016

          Pentru mine, articolul ar fi avut putere daca exista si un exemplu personal de ajutor al copiilor din tara noastra. Daca nu exista, atunci doar „da bine pe hartie”.

          • Ștefan Dărăbuș
            ianuarie 17, 2016

            Cristi, vezi pe http://www.hhc.ro

          • nelutzu
            ianuarie 17, 2016

            Dar tu ce exemplu personal poti sa dai?Omul e jurnalist si asta trebuie sa faca,sa spuna adevarul pe hartie,radio,tv,internet etc.sa auda si ceva concret sa faca boi aia care trebuie sa o faca dar nu vor.

        • iancu
          ianuarie 16, 2016

          Am inteles pozitia Dumneavoastra, ceea ce nu am inteles este faptul ca vedeti o mare problema in faptul ca Guvernul se intereseaza de situatie. In legatura cu mizeria din tara de la noi, in ce ma priveste pe mine, am adoptat doi copii dintre care unul cu dizabilitati si am inca o fetita in plasament, in afara de cei patru copii ai mei, si inca nu consider ca am facut suficient. Imediat dupa revolutie am mobilizat mai multe grupuri de tineri in special cu care ne-am ocupat de copiii institutionalizati sau din familii sarace, si asta fara un ONG ci pe cont propriu cum mi-a permis buzunarul. Nu o spun ca lauda ci doar ca sa va dati seama ca sunt unul din oamenii carora chiar le pasa de copii, nu ca unul care scrie ceva ca sa se afle in treaba. In schimb, ceea ce nu pot face eu, ca simplu cetatean, este sa ma interesez de acesti 5 copii abuzati de protectia copilului din Norvegia, ca nu ma baga nimeni in seama, si asa cum va intereseaza pe Dumneavoastra acest caz, mai mult sau mai putin, sunt multi care asteapta sa vada ce se intampla cu adevarat, pentru ca protectia copilului de acolo, in loc sa dea detalii despre caz, nu fac decat sa enumere legi si doctrine pe care le stim deja foarte bine, dar refuza sa spuna clar care e abuzul atat de grav al acestor parinti si nu numai al lor pentru ca mai sunt familii de romani sau alte nationalitati care traiesc acest cosmar si care chiar nici nu si-au atins copiii. Nu va dati seama ca nu faceti decat sa dati apa la moara celor care si asa isi bat joc de noi, un popor care in loc sa exploateze zacamintele ce le au, asa cum fac norvegienii sau arabii care sunt singurele tari ce nu au datorii externe, mai bine se vand cu tot unor companii straine. Cum sa nu fi sarac, daca esti sclavul lor, tocmai asta fiind si scopul pentru care te imprumuta. Nu v-ati intrebat cui datoreaza bani toate tarile lumii, daca toate tarile sunt in datorii? Si acum revenind la copiii nostri, cei pe care ii iubim si pentru care ne-am da viata daca ar trebui, nu se merita sa stam cu fruntea sus si sa afirmam in fata lumii ca ne pasa de ei, in loc sa plecam capul tacuti ca si cum am fi vinovati ca suntem saraci. Nu e rau ca ati postat articolul acesta, ci ca, criticati guvernul ca se implica intr-o problema in care eu si Dumneavoastra chiar nu avem cum sa ne implicam. Toate bune pentru Dumneavoastra si familie.

          • mia
            ianuarie 26, 2016

            Felicitări Incu ,uni ar vrea să închidem ochi să ne astupăm urechile la aceste monstruozităti ,dar nu vom tăcea vrem copii înapoi si dacă sunt coreti să nu se asundă după doctrine false .Este crimă să întrerupi alăptatul uni copil fără sprijin si pentru asta nu cred că sunt corecti .

        • Manuel
          ianuarie 16, 2016

          Din pacate nu ati raspuns intrebarii, ati ocolit-o; la fel cum fac parlamentarii.

          Care ii legatura saraciei de la noi, prostiei sau a altor statistici din post cu cazul Bodnariu, ca nu imi dau seama? Poate ma ajutati.
          Si eu sunt de acord ca trebuie sa facem mai mult aici dar nu sunt de acord ca atunci cand cineva are nevoie de noi sa ii spunem ca noi nu putem pentru ca avem mai mult de lucru in tara.
          Da comisiile parlamentare ar trebui sa se ocupe de situatia din tara in primul rand dar nici nu imi doresc sa nu scoata un cuvant cand cineva din exterior sufera.

          Deci, care este legatura?
          Pana la urma ce inteleg este ca daca noi suntem vai si amar de mama noastra ii mai bine ca altii sa isi bata joc de noi. Asta sa fie concluzia postului.

          • Ștefan Dărăbuș
            ianuarie 17, 2016

            Manuel, știi că nu e aceasta concluzia. Hai să nu facem polemică de dragul polemicii. Poate că puține cuvinte sunt insuficiente pentru a sublinia complexitatea cazului de față. Cred, pur și simplu, că suntem orbi în fața tragediilor nenumărate din țara noastră, dar hipertrofiați în reacții față de cazurile puține care implică români în străinătate. Nu spun că acestea nu sunt dramatice. Dar hai să ne uităm puțin și în curtea noastră, unde chiar putem face ceva.

        • Adrian
          ianuarie 17, 2016

          Deci asta e o pozitie lipsita de empatie
          Exista 2 subiecte si sunt diferite:
          Situatia din tara care da e groaznica
          Si faptul ca unui om ii s-auvluat copii si nu ii poate recupera decat peste 2 ani cel putin. Problema norvegiana e naspa nu pt ca au luat copii ci pt ca nu se judeca repede daca copii raman luati sau nu! E ca si cum te aresteaza preventiv pt niste denunturi si stai acolo 2 ani! Asta nu e civilizatie ci gulag stalinist
          Revenind la raspunsul dvs, daca nu va intereseaza de cazul(cazurile) din norvegia atunci sunteti fix ca cei despre care vorbiti si pe care ii doare in fund de situatia din romania. Daca tu nu dai 1 leu pe altii nu te intreba de ce altii nu dau un leu pe tine si nici nu ai dreptul sa ii critici

          • Ștefan Dărăbuș
            ianuarie 17, 2016

            Adrian, nu spun că ”nu mă interesează” cazul în sine, dar realitatea e că nu avem datele necesare pentru o analiză pertinentă! În schimb, știm că aleșii statului român au puterea și căderea să facă ceva pentru cei foarte mulți de aici. Dar o fac mult prea puțin și pe alese.

      • barbalata
        ianuarie 16, 2016

        Domna Andreea, eu sunt curios cum de luati dumneavoastra de bun si adevarat ce este spus la TV; Ati fost vreodata intr o tara nordica? Este ceva foarte putred, niste penticostali manipulatori si batuti in cap care nu inteleg ca lumea nu s a nascut din Adam si Eva ca e cea mai mare aberatie acceptata de oamenii din mileniul 3 au reusit sa terfeleasca imaginea unei tari. Cum nu puteti avea incredere intr o institutie Norvegiana dar aveti incredere in niste oameni care „vorbesc in limbi”, care cred in personaje de desene animate. Orice om care isi iubeste familia daca ii RAPESTE(cum va manipuleaza idiotii de la TV) oricine copilul abuziv, contra legilor pe care le a acceptat cand a decis sa locuiasca in sistemul ala nu ar mai avea pt ce sa traiasca in conditiile in care stie ca nu ii mai vede niciodata. Asa ca razbunarea ar fi crunta si violenta il vei transforma intr un bolnav psihic motivat

      • Cioca Diana
        ianuarie 16, 2016

        Si eu zic la fel….e adevărat avem muuulte problema cu copii in România dar totusi despre cazul Bodnariu e o situație ca nici copiii si nici parintii nu si-au dorit separarea. Despart o familie din niste motive stupide. Sunt mai mult ca sigura ca acei copii nu au fost maltratati sau abuzati. Eu am doi copii ai mei pe care ii iubesc enorm dar au zile sau am eu momente cand simt ca înnebunesc. E ușor de criticat si etc . Eu nu sunt deloc de acord cu această situație si daca comisia parlamentara romana ii poate ajuta atunci chiar sper sa si reușească.

        • Ștefan Dărăbuș
          ianuarie 17, 2016

          Să dea Domnul să reușească să facă cât de cât ceva, Diana.

      • Adriana Lie
        ianuarie 16, 2016

        De unde ai informatiile astea despre Gestapo-ul norvegian? De unde ideea ca parlamentarii romani au dreptul sa vina pe teritoriul norvegian pt a cere socoteala unei institutii de stat norvegiene? Si asta dupa ce respectivii parlamentari si-au trambitat deja intentiile dusmanoase impotriva Norvegiei? Of Doamne, sper sa gasesc o gaura unde sa ma ascund saptamana viitoare, sa nu ma stie nimeni ca sunt cetatean roman care traieste de 20 ani in Norvegia. Continua sa spui Stefan, asta fac si eu aici unde sunt.

        • Alice
          ianuarie 16, 2016

          http://www.tnp.no/norway/panorama/2704-an-unfinished-debate-on-barnevernet
          Si eu ma aflu pe teritoriul acestui stat, si am 3 copii, si am si prieteni care au lucrat pt barnevernet si au demisionat scarbiti de abuzurile acestei inatitutii care nici macar nu respecta legile norvegiene ( da, am citit legile lor, si legile barnevernet, vorbesc in cunostinta de cauza ) .

        • Liviu
          ianuarie 17, 2016

          Norvegia a semnat tratate internaționale cu privire la drepturile omului. Asa ca treaba asta, ca asa e legea la ei, nu prea merge. Norvegia, acesta tara super civilizata în fata căreia va închinați are doua procese pierdute la Cedo.

          • Adriana Lie
            ianuarie 17, 2016

            Nu ne inchinam la aceasta tara civilizata, Norvegia. Eu traiesc in ea si imi educ copiii in ea. Compar (ca si Stefan) nivelul de trai si alte elemente din societatea norvegiana si din cea romana. Referitor la institutiile norvegiene si cea a protectiei copilului in mod special se poarta discutii in tara la nivel politic si administrativ, abuzurile si aplicarea legii sunt in continua evaluare. Norvegia a pierdut si va mai pierde, probabil, procese la CEDO, dar asta nu da dreptul parlamentarilor romani sa vina aici ca niste haiduci de drumul mare („vom avea un dialog fără mănuși” a declarat dl. Mircea Dolha). Ca lingvist imi permit sa spun ca cel citat pare ca se pricepe la politica la fel de mult ca si la limba romana (dialog cu manusi dle Dolha??). Tragedia respectivei familii nu o discut, dar constat ca nici macar parintii nu respecta faptul ca familia lor este mixta (romano-norvegiana) si copiii lor sunt cetateni norvegieni carora li s-a dat cu viteza fulgerului cetatenie romana (lucru care nu a fost posibil pt copiii mei care tot din familie mixta provin). A discuta critic despre patria muma si reprezentantii ei nu exclude a fi critic la adresa tarii in care traiesc si a institutiilor acestora. In incheiere va aduc aminte un vechi slogan comunist: „Cine nu munceste nu greseste si deci va fi promovat”. Probabil asta e motivul ca Romania nu a pierdut dosare la CEDO?!

      • Butnariu Catalin
        ianuarie 17, 2016

        Andreea,fb zis!Complimente!

      • johann
        ianuarie 17, 2016

        Tot nu va treziti la realitate!
        Nu va mai lasati indobitociti de Gadea & Co!

    • carmen
      ianuarie 16, 2016

      Foarte bine punctat, cu argumente solide si din surse oficiale. Multora ar trebui sa le dea de gandit cele scrise mai sus….in special celor care ar putea sa faca ceva in acest sens….
      Va felicit domnule Stefan Darabus, asta este ceea ce eu numesc ARTICOL . Cu majuscule !

      • Cristi
        ianuarie 16, 2016

        …in special celor care ar putea sa faca ceva in acest sens…. cei care pot face ceva in acest sens suntem tu, eu, alții. Lucrez ca voluntar de peste 10 cu diverse fundatii care incearca sa ajute copiii institutionalizati. Sunt infinite metodele de ajutor: de la nou născuti abandonati (mers in maternitati si doar tinuti copiii in brate – deoarece nimeni nu o face cu lunile si acestia cresc fie deformati fizic fie emotional) pana la cei de 18 ani care parasesc sistemul si care au nevoie sa auda din partea mea si a ta ce inseamna viata, cum te poti descurca si ce ar putea sa faca imediat ce parasesc sistemul. Este o paleta atat de variata de optiuni ca nimeni nu poate gasi o scuza ca nu se pricepe sau nu are cu ce sa ajute.
        Ne trebuie doar vointa de a iesi din zona de confort si de a sacrifica cateva ore pt altii.
        http://h2hint.org
        http://www.anchorofhoperomania.com
        http://inocenti.ro
        doar cateva exemple cu care poti lucra chiar aici in bucuresti sau in ilfov.

    • ioana
      ianuarie 16, 2016

      Excelent articolul! Felicitari!

  • Ionela
    ianuarie 15, 2016

    My comment is „no comment”…speechless.
    Am 41 de ani si inca imi amintesc bataile primite timp de 17 ani de la tata. Pentru 8 in teza ceream azil politic la bunici :).

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Ionela, îmi pare rău. Astea sunt urmele de care nu scapi, ale bătăilor primite de copil, când ești neputincios să faci ceva. Doar ești marcat pe viață.

    • altul
      ianuarie 16, 2016

      ….si ai fi fost mai fericita intr-un orfelinat?

      • Edit
        ianuarie 17, 2016

        Bun raspuns! Ce tragedie e sa ajungi la orfelinat, bieinteles nu e bine sa primesti batai fara cauza inteneiata mai ales dar nimic nu e mai rau decat sa te rupa fortat de familie. In al doilea rand saracia si ruperea fortata fara temei de familie sunt doua lucruri diferite!!

      • Sebi
        ianuarie 18, 2016

        ai trait degeaba pe lumea asta si nu ai inteles o iota, da-i bine, ca tu iti altoiesti copiii ca asa ai invat si tu de la ai tai, o sa ajungi sa fii urat la batranete si nu ai sa stii de ce

      • Loredana
        ianuarie 18, 2016

        Cu ce fel de logica primitiva judecati astia de puneti problema ca e ori una, ori alta?
        Cu logica parintelui care-si bate copiii?

    • Sabina
      ianuarie 16, 2016

      Si eu sunt in situatia ta, am rupt legatura complet cu abuzorul, si i-am si urat cateva de dulce, din inima. Nu-l lasa sa moara prost, fara sa stie ce a facut

  • Serban Huidu
    ianuarie 15, 2016

    Felicitari! Credeam ca sunt singurul care se bate cu morile de vant!

    • Ionescu
      ianuarie 17, 2016

      Serbane, nu te bate cu morile in privat! Iesi cu proiectele pe care le ai in spatiul public (cum face Bodnariu!) si s-ar putea sa fii surprins de reactia poprului!

  • MB
    ianuarie 15, 2016

    foarte bun si la obiect articolul. cat despre parlamentarii nostri care vor ei sa ia la intrebari Norvegia, atat spun: mare este gradina Ta Doamne

    • Filofteia
      ianuarie 16, 2016

      Parlamentarii merg la plimbare în Norvegia, nici nu vor îndrăzni să ridice problema celor 5 copii.Noi am avut cazuri de copii dați în plasament care aveau 4 – 6 ani și nu aveau încă un certificat de naștere.Copiii au fost de la câteva zile dați în plasament,autoritățile știau cazurile, dar pentru ca nu sa găsit mama,în instanta s a mers greu,cu erori matetiale,acești copii nu au putut fi înscriși la un medic… etc.,practic nu existau. Ne am ” luptat ” până când s a rezolvat ceva, dar nu suficient. Atunci,despre ce vorbim? Parlamentarii noștri dorm și la propriu și la figurat.Acesti copii nu aduc voturi,deci nu sunt urgente.Urgente sunt salariile și pensiile speciale.

  • un trecator
    ianuarie 15, 2016

    Felicitari pentru articolul concis si factual.

    Doresc sa urez sanatate pentru Dvs. si desigur pentru familia Dvs. si toti cei la care tineti (indiferent de cati o fi).

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Multumesc. Sănătate și împliniri și ție și alor tăi!

  • bianca
    ianuarie 15, 2016

    Bravo!!!!!cred ca mai bine de atat nici nu se putea scrie/zice despre ceea ce se intampla la noi!!!

  • Saxonu
    ianuarie 15, 2016

    „Românii e deştepţi!”. (Camil Petrescu)

    Când va veni sfârşitul lumii
    Românii nu vor fi atenţi
    Iisus a spus: „Talita kumi”
    Dar nu pentru inconştienţi.

    Iar Ziua Domnului, ca hoţul
    În miez de noapte va sosi
    Femeia va dormi, iar soţul
    Reviste porno va citi.

    N-avem conştiinţa tragediei
    Şi totul luăm „à la légere”
    Noi, campionii băşcăliei
    Am compromis orice mister.

    Avem o scuză de faţadă:
    „Lasă, că merge şi aşa!”
    Trădăm la primul colţ de stradă
    Şi-apoi încălecăm pe-o şa.

    Senzaţia e de plutire
    De infinit paraşutism
    Noi am făcut mişto subţire
    Şi de marxism, şi de fascism.

    Ce Decebal şi Burebista?
    Ce patriotul cărturar?
    Trăiască Miţa Biciclista
    Şi berea rece la pahar!

    Mitică veşnic să trăiască
    Şi noi pe lângă el, noroc!
    Filozofia chelnărească
    E tot pe loc, pe loc, pe loc!

    Întreaga drojdie se scurse
    Din mahalale de Fanar
    Şi-n loc să fim un roib de curse
    Noi am ajuns din cal – măgar.

    Pe primul loc e-njurătura
    Ea pentru toate e un leac
    Simţi cum îţi umple toată gura
    O moştenim din veac în veac.

    Noi „facem” şi „băgăm” de-a valma
    Noi suduim neîncetat
    Iar la acest popor, sudalma
    E o religie de stat.

    La treburile serioase
    Noi nu ne concentrăm destul
    Avem o somnolenţă-n oase
    Şi-o zeflemea de prost fudul.

    Ceac-pac! Dar la reluări de faze
    Parcă ne mai trezim puţin
    N-avem profil de kamikaze
    Tiparul nostru-i byzantin.

    Apocalipsa furtunoasă
    Îi sperie pe pământeni…
    Pe noi nu ne-o găsi acasă –
    Vom fi la meci, sau la pomeni.

    Aceasta, poate, ne e soarta
    S-o tragem şi pe asta-n piepţi
    N-aveţi decât să-nchideţi poarta
    Dacă tot face ea pe moarta…
    Hai, că românii e deştepţi!

  • Ștefan Veres
    ianuarie 15, 2016

    Buna seara
    D-le Dărăbuș va multumesc pentru acest articol
    Aveți tot respectul meu pt felul d-voastră jurnalistic si mai ales pentru corectitudinea articolului
    Sunt total de acord cu d-voastră in ceea ce privește statisticile si informațiile despre Norvegia
    Locuiesc de peste 30 de ani in Suedia si cunosc bine cele descrise
    Ambele tari au aceeași ” politica” ceea ce privește educația copiilor
    Inca o data felicitări

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Mulțumesc, Ștefan! Toate cele bune!

  • x
    ianuarie 15, 2016

    Concluzia care este? E rau ca s-au dus sau e bine? Cazul respectiv a avut parte de o mediatizare nemaipomenita, cazurile sociale din Romania au avut parte mai degraba de o mediatizare negativa: saraci din cauza lenei, asistati social care golesc bugetul statului; placa favorita a regimurilor asa-zise de dreapta. Eu zic ca si in cazul Norvegiei si in cazul Romaniei este vorba despre o sinistra inginerie sociala indreptata impotriva cetateanului si drepturilor sale. Ca aia se duc acolo, cumva e de bine-macar se misca atunci cand rahatul e scormonit.

  • Diana Marcu
    ianuarie 15, 2016

    Bun articol. Bun, dar trist. Preluat pe contul de facebook.

  • Ioan T.
    ianuarie 15, 2016

    Foarte frumos si bine scris articolul. Dar din pacate cei care trebuie sa recunoasca adevarul din aceste randuri nu vor sa o faca si nu vor sa faca nimic ca sa schimbe viitorul atator copii ai acestei tari.

  • Elena
    ianuarie 15, 2016

    Draga Stefan,

    Ma bucur ca vrei sa faci ceva bun aratand liderilor Romaniei care e reala situatie a copiilor romani. Este aici insa o problema care ma supara tare. Vezi tu…puteai sa faci asta fara sa arati lumii intregi rufele murdare din propria ta tara.
    Oamenii civilizati isi „spala rufele in familie”. si asta nu pentru ca nu ar stii sa le spele si in public ha ha.
    Ei fac asta pentru ca sunt oameni cu mandrie de tara si recunosc ca fiecare tara are uscaturile ei intr-un fel sau altul.
    Ei incearca sa ajute altfel decat ai considerat tu ca poti sa o facisi fara trompeta mare.
    A posta ceva urat din tara in care traiesti, pe FB. nu inseamna ca problema se si rezolva neaparat. Acesta nu este cel mai bun mod de a rezolva lucrurile.
    Acum vreau sa fac o mentiune aici.
    Eu personal provin dintr-o familie cu 11 copii, fiind mezina familiei. Parintii mei au construit in timpul vietii lor doua case, si asta fara vreo datorie financiara catre vreo banca sau o persoana sau vreun alt ajutor de la Stat.
    Au muncit, au muncit si iar au muncit… cinstit. Ne-au crescut frumos si sanatos cu o educatie buna. Ne-au intretinut pe toti in scoli si crede-ma ca nu a fost usor si toti vecinii ii laudau pentru cat de bine au stiut sa faca fatza situatiei. Eu te intreb acum pe tine daca le-ai pune o matura in mana celor care locuiesc in acele „CASE” ( pe care spre rusinea Romanilor si a Ramaniei le-ai expus tu publicului fara vreo jena ca va rade o lume intreaga de acest lucru ) vor stii ei oare ce sa faca cu acea matura din mana lor? cu sigurantza ca nu.
    Gunoaiele acelea nu sunt dovada saraciei si a lipsei de bani. Acele gunoaie sunt simpla dovada ca acei oameni sunt pur si siplu LENESI. LENESI SI IAR LENESI domnule draga. Nu trebuie sa ai bani ca sa poti da cu matura sau sa aduni gunoaiele din jurul casei tale.
    Avem o vorba care spune ca ” OMUL SFANTZESTE LOCUL si asta e realitatea pura.
    Munca e prea grea pentru acei oameni care se complac sa traiasca in crasa mizeria pe care tocmai ai expus-o tu cu atata nonsalantza.
    Ti-ai facut inca o data tara si pe tine insuti de mare ras si de rasul lumii intregi.
    Cum am spus oamenii si tarile civilizate au invatat sa-si ‘spele rufele in familie” si asta nu pentru ca nu ar avea rufe murdare, ci pentru ca rufele sunt prea murdare a sa isi permita ” LUXUL” sa si le spele in public. Asta e o treaba cat se poate de privata.
    Daca esti bine intentionat si chiar iti pasa de acele familii si acei copii…. fa memorii, mergi in audiente la cei autorizatii sa rezolve acest lucru. Sunt alte bune optiuni acolo nu chiar cea pe care ai ales-o tu din nefericire.
    Gandeste-te la asta. Si nu uita ca atunci cand arunci cu piatra in altul, arunci automat si asupra ta.
    Daca vei merge in afara tarii, nu uita ca vei suporta rusinea de a spune ca esti Roman si te vor vedea si pe tine ca unul din acei copii din imaginea expusa.
    Gandeste de doua sau poate chiar de mai multe ori inainte de a face ceva „BUN”.
    Cu multa sinceritate,
    Elena.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Mulțumesc de mesaj, Elena. Consider că adevărul nu înseamnă spălat de rufe în public. Sunt realități pe care le vedem cu ochiul liber. Asta e drama.

      • paraulu
        ianuarie 16, 2016

        Wow, nu acest domn care a scris articolul s a apucat sa spele rufele in public; Cei mai vinovati pentru asta sunt parintii copiilor care au decis ca rezolvarea este denigrarea unei tari care la un moment dat ti a oferit mai mult decat ti a oferit propria tara. De ce parintii au mediatizat acest caz atat de tare; cine credeti ca o sa sufere cel mai mult? Eu cred ca acesti copii; Si au facut copii „vedete” fara voia lor in timp ce legea norvegiana interzice furnizarea de informatii din aceste dosare; iar romanii vor transparenta…ce transparenta ma? Copiii aia ce vina ai sa le faci tu viata publica? Cu ce drept?

    • Ileana Hodoiu
      ianuarie 16, 2016

      Draga Elena,
      Esti nedreapta cu autorul articolului. Te invit sa vizitezi pagina HHC Romania ca sa vezi ce face acest om pentru a misca lucrurile intr-o directie buna in aceasta mare problema a Romaniei, „fara trompeta mare”. Sunt de acord cu principiul „spalarii rufelor in familie” (ceea ce nu e cazul aici). Problema noastra insa este ca nu ni le spalam. Continuam sa le purtam murdare pe principiul pur romanesc „merge si asa”. Am pastrat metafora.

    • Ana
      ianuarie 16, 2016

      Elena, in sfarsit un comentariu pertinent. Acesti oameni care traiesc in asemenea conditii crunte si isi expun copiii lor la aceleasi conditii crunte o fac din LENE. Poti sa le dai bani cu lopata, conditiile de viata ale copiilor lor nu se vor imbunatatii. Care ar fi solutia? Institutionalizarea lor? Nu, pentru ca asta e condamnare la suferinta in tara noastra. Si atunci?…. ma tem ca pentru romii din tara noastra situatia va ramane la fel sute de ani de acum inainte, indiferent cati bani se vor aloca pentru programe sociale dedicate lor… si noi vom suporta in continuare placerea de a fi confundati cu ei…

    • Maria
      ianuarie 17, 2016

      Cred ca al dvs. e primul comentariu cu cap pe care l-am citit. Bravo! Am colindat lumea ceva si de fiecare data cand am spus ca sunt romanca oamenii isi inchipuiau ca locuiesc in vreo cocioaba fara curent, ca murem de foame si insalubritate etc. De curand am avut nunta si nu mare le-a fost mirarea musafirilor „externi” ca de fapt Romania e o tara civilizata. Dar hai sa continuam sa ne afisam mizeriile, sa ne promovam tiganiile si incultura, ca eh, nu avem cu ce ne lauda. Problema romanului nu e saracia ci lenea si libertatea prost inteleasa. Vad ca din ce in ce mai mult sa promoveaza si in Romania idea de „attachment parenting” unde vezi Doamne copilul nu trebuie atins decat cu mangaieri si ii spui numai vorbe frumoase etc etc etc. Incurajati mentalitatea asta si o sa calcam pe urmele Americii tara unde cu fiecare generatie oamenii sunt din ce in ce mai indolenti si insolenti, unde totul li se cuvine si societatea umana le este datoare cu ceva, unde mentaliatea este nu „ce pot eu sa fac pentru altii” ci „ce imi sunt toti datori mie”. Sunt de acord ca sunt cazuri extreme de violenta unde ar trebui intervenit radical dar nu pentru o palma. Da, eu sunt unul din copiii aia „abuzati” dar stiti ceva? Pe mine parintii mei m-au facut om si astazi le pup mainile ca nu m-au lasat sa imi fac de cap. Si eu sunt mama la randul meu si nu consider ca un copil trebuie sa stie de frica DAR trebuie sa stie ca orice lucru are o limita, ca libertatea vine cu responsabilitati si orcie lucru are o consecinta. Scopul meu nu e sa fiu prietena lor ci sa le fiu mama. Fiecare ar trebui sa fie liber sa isi creasca copiii cum crede de cuviinta, fara ca statul sau vecina Mita biciclista sa se poata amesteca, atat timp cat nu se apeleaza la violenta pentru a face educatie. Si sa fie clar, o palma, o pedeapsa, o urecheala nu e violenta, cel putin nu in cartea mea.

      • Ștefan Dărăbuș
        ianuarie 17, 2016

        Maria, orice manifestare de violență e o formă de violență, o palmă, o urecheală, orice agresiune fizică tot agresiune și violență e, oricum ai încerca să o cosmetizezi terminologic. Și nu are cum să ducă la ceva pozitiv în creșterea unui copil.

        • Loredana
          ianuarie 17, 2016

          Aveti copiii? Daca esti parinte si nu ti-ai pierdut cumpatul niciodata , poti sa- I arati cu degetul pe ceilalti , dar nu cred Ca exista parinti care sa nu- si fi agresat copilul , Cel putin verbal .

      • Diana
        ianuarie 17, 2016

        Maria, tu continua sa ii dai palme copilului tău si sa il educi sa iti stie de frica. Doar nu te muta intr-o țara civilizata ca poate rămâi fără el. Nici nu imi vine sa cred cum promovezi tu palmele si frica. Da, acolo mentalitatea trebuie sa se schimbe

    • Rodica
      ianuarie 17, 2016

      Bine punctat Elena.

    • Diana
      ianuarie 17, 2016

      Si care e vina copiilor care sunt născuți de catre acei părinți lenesi cum ii numiți dumneavoastră? Nu spun ca nu e si un adevăr in asta, dar totuși vorbim de copii aici si de lipsurile lor, nu de adulti. Protecția copilului e aproape nula la noi in țara. Si nu va gândiți ca domnul Stefan a expus ceva nou in articolul lui sau ca a destrămat imaginea de aur a României peste hotare.. Hai sa fim serioși, se stie si la est si la vest cum trăim si ce probleme avem

    • valentina
      ianuarie 17, 2016

      Bravo , Elena , ai multa dreptate in cele mai multe cazuri alcoolul este prezent alaturi de mizerie si nu au dar nici nu vor sa munceasca !

    • Vasile
      ianuarie 17, 2016

      Corect! Va trebui sa invatam sa ne respectam mai mult pe noi ca popor, sa facem mai multe lucruri bune fara „galagie” pentru cele ce urmeaza a fi reparate.

  • Monica
    ianuarie 15, 2016

    Oficial devin fana dumneavoastra ! Complimente pentru articol si sunt de acord cu dumneavoastra intru totul !

  • abbu
    ianuarie 15, 2016

    Bravo baiete…BRAVO…!!

  • altul
    ianuarie 15, 2016

    Uiti cu ignoranta (sau fara nu-mi pasa) ca neamul romanesc a fost de-a lungul istoriei, cu intreruperi, o fabrica de copii pentru armate straine.
    Da-i Norvegiei ce-i al Norvegiei, dar nu copiii romani. Copiii romani trebuie sa stea ACASA. La mama si la tatal lor. Asta nu e un caz izolat. Alte natii s-au dus si si-au luat copiii inapoi.
    Si nu ai dreptate: Norvegia nu ar fi putut veni in Romania niciodata sa ceara cont pentru nimic. Nu avem nici o datorie fata de Gestapo-ul norvegian. Daca au nevoie de soldati (asa cum Imperiul Otoman a facut-o) sa si-i caute.
    Problemele din tara noastra, saracia, si lipsurile se trag in parte si de la cei ca tine, dispusi repede sa se ploconeasca in fata unora care numai au o imagine mai slefuita, dar pe dinauntru sunt plini de cancer si mizerie. Umbla pe afara si ai sa vezi ca nici macar Somalia nu ar accepta un astel de tratament din partea unui compactor de asfalt ca Norvegia!
    Accept idealismul tau, de a incerca sa imbunatatesti conditiile din tara dar fii atent la ce sacrifici. Nu fi naiv.
    Nici o tara din lume nu poate spune ca isi educa copiii intr-un mod ideal.
    Dar, de asemenea, nici o tara din lume nu fura copii de la alte tari asa cum o face cu neobrazare Norvegia.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Copiii aceștia sunt norvegieni. Acolo s-au născut. Nu i-a furat nimeni. Te rog fii mai atent în maniera exprimării către terțe persoane. Articolul nu e despre ploconiri. Ci despre a fi sinceri cu noi înșine. Despre faptul că suntem prea atenți la problemele (reale dealtfel) ale altor țări, eludându-le însă pe ale noastre.

      • altul
        ianuarie 16, 2016

        Exprimarea mea „dura” se datoreaza indignarii. Copiii nascuti din parinti romani sunt romani. Copiii nascuti din parinti norvegieni sunt norvegieni si in Romania. Sunt educati dupa obiceiurile lor. In cazul Norvegiei, indignarea este mai pronuntata, pentru ca este o tara „civilizata” pentru ca se face abstractie de scandalurile in care a fost implicata, cu teste pe subiecti umani, abuzuri organizate „de la centru” asupra copiilor Lebensborn si a mamelor lor. Indignarea vine din faptul ca foarte multi romani raman cu gura cascata de admiratie pentru Norvegia, iar atunci cand diplomatii romani se duc sa-i reprezinte, sunt suparati.
        Da, sunt multe lucruri de facut in tara, da, politicienii romani ar trebui sa-si faca treaba ca lucrurile sa mearga mai bine, dar in aceasta situatie, ei isi fac treaba. E treaba lor sa intervina si pe plan international si sa ne reprezinte, si sa ajute romanii din diaspora atunci cand sunt lipsiti de ajutor. Asa cum au facut-o India, Cehia si alte tari. Pentru ca discriminarea nu este numai o idee abstracta. Cei din diaspora o simt foarte clar si concret. Iar daca o sa-mi spui din nou ca acei copii sunt norvegieni deci nu sunt discriminati, inseamna ca scriu degeaba.
        Traim intr-o lume a globalizarii, dar efectul nu este nivelarea tuturor, ci este acceptarea obiceiurilor de acasa in alte locuri ale lumii. In limita ratiunii.
        …Si nu e numai treaba politicienilor pentru a face lucrurile sa mearga mai bine. E treaba oamenilor de a alege politicieni intr-un mod matur si in interesul tarii. E treaba presei de a semnala abuzurile din tara dar si de afara (iar tu o faci, chiar daca nu sunt de acord cu acest articol in totalitate). E treaba romanilor de a-si alege bataliile. De a mentine focalizarea pe tintele pe care le pot dobora. Si de a le dobora odata identificate. Iar aceasta tinta, a inpoierii copiilor unei familii romanesti, este acum in contextul actual un obiectiv logic.
        Articolul tau, desi semnaleaza o problema reala, reuseste sa devieze.
        De rezolvat problema copiilor din tara, se ocupa atatea ong-uri, atatea comisii si comitete, ca te miri ca nu s-a rezolvat pana acum de sapte ori. In mare parte datorita lipsei de focalizarea pe obiective concrete.
        Un ultim punct: Norvegia nu a venit „cu comisii parlamentare care să ne ia la rost, deși o puteau face de infinite ori” pentru ca daca ar fi venit, am fi murit de ras. Si si-ar fi luat si un sut in…. De aici am dedus „ploconirile”. Cauta sa intelegi ca norvegienii sunt mai putini decat bulgarii. Motivul pentru care sunt atat de bine vazuti este pentru ca sunt o tara catarata pe un purcoi de petrol, si sunt intr-o zona unde nimeni nu a vrut sa traiasca vreodata. Monarhia lor este bine inrudita cu altele si nimeni nu cauta sa-i deranjeze.
        Orice inficienta poate fi absorbita de bogatia naturala. Iar toate gunoaiele lor sunt maturate sub un foarte frumos lucrat covor.
        Dar sunt niste barbari, nesofisticati, in mare parte neinteligenti angrenati intr-un abuz perpetuu.

      • valentina
        ianuarie 17, 2016

        Tatal lor este roman ,deci pe jumatate sunt romani ,problemele nu sunt ale altor tari ,ci ale unui roman .Si nu cred ca un roman care a urmat cursurile unei facultati si stie carte , pentru ca altfel nu il angajau norvegienii ,isi maltrata copiii.In NORVEGIA rata natalitatii este f scazuta , de aceea incearca sa ia copii straini si sa ii creasca in familii norvegiene .

        • Ștefan Dărăbuș
          ianuarie 17, 2016

          Discutabil, Valentina. Părerea ta are un iz de teorie a conspirației și, la scară atât de mică, nu cred că e cazul să ne gândim la asta.

    • Mihaela Petrovan
      ianuarie 16, 2016

      Ba da cea ce face Norvegia acelor copii luati din famili pana acum sunt FURTURI legale….uitate pe youtube ca sunt atatea clipuri prin care smulg copii din bratele parintilor iar daca urmaresti si alte motive care au fost luati copii sunt „motive ” absurde, ireale, nefondate!!!! Daca inca credeti ca e o tara care doreste binele copiilor va inselati. Sunt familii de romani, palestinezi, indieni, polonezi, rusi, care si-au pierdut copii. Famili care intr-o tara „Ideala” isi vad copii cateva ore pe an, sau nu si-au vazut niciodata pana acuma. Din nefericire nu faceti decat sa deviati atentia de la aceste famili. Da trebuie sa ne luptam si pentru tara noastra si conditiile copiilor nostrii…dar ce faceti d-voastra personal pentru ei??? ce fac toata lumea? tac si arata cu degetu si asteapta pe altii sa faca. Organizati proteste ca iesim in strada….faceti campanii de sustinere ca ne implicam…dar faceti ceva. NU aruncati cu noroi in alti la care le pasa si care incearca sa faca ceva pentru aceste familii…toate, cele 11 care au fost confirmate de MAE . Nu confesiunea religioasa conteaza acuma, nu motivele invocate si neconfirmate de Norvegia conteaza ci conteaza ca toti sa ne dorim ca COPIII sa stea in familie alaturi de MAMA si TATA, ca copii nostrii si familile defavorizate sa primeasca ajutor si sa iasa din situatia lor . IMPREUNA putem face ceva si pentru ei si pentru ai nostrii!!! Dar sa facem ceva nu doar sa vorbim!

    • mihail
      ianuarie 17, 2016

      Cu scuzele de rigoare dar copiii SUNT ACASĂ. Sunt născuți in NORVEGIA din familie mixtă.Cand trăiești într-o țară ești OBLIGAT să respecți legile acelei țări. Dacă îți place sau nu este fix problema ta. Am o întrebare: de ce a fost atât de mediatizat acest caz? Nu e primul și nici singurul. Cine are interes să apară disensiuni între România și Norvegia?

  • Aimee
    ianuarie 15, 2016

    Trăiască educația bazată pe scrierile lui Creanga. Cât încă ne hlizim la Amintiri din copilărie, baza se clădește pe astfel de exemple. Copilul știe de mic ca e normal. Ca doar așa a învățat la școală.

  • Ioan
    ianuarie 16, 2016

    Si de cazurile din Norvegia trebuie sa ne intereseze dar si pe cei de aici nu trebuie sa-i uitam. E mult de lucru in ambele situații.
    Sunt doua situații diferite si abordarile împreuna cu acțiunile trebuie sa fie potrivite cu fiecare caz.
    Situațiile nu se exclud, nu trebuie acționat ” ori una ori alta” ci „si una si alta” .
    Cred ca prin ceea ce ați scris nu ați vrut sa sugerați in vreun fel ca romanii din fara granitelor sunt mai puțin romani si nu ar trebui ca autoritățile sa aibă grija si de ei? Sau ma insel?

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Mulțumesc de mesaj, Ioan. Ai înțeles corect: românii din diaspora sunt la fel de români ca noi. Cred, însă, că avem mult prea mulți români de care nu ne pasă aici, lângă noi. Și că ar trebui să facem ceva în privința asta. Prea ușor sărim în sus când e vorba de o situație dramatică din afara țării. Și prea ușor ignorăm dramele de sub nasul nostru.

      • Sorina
        ianuarie 16, 2016

        Intodeauna va exista un procent de rau. Nu cred ca este posibil sa ne gandim la un stat perfect, cu legi perfecte. Acum, este o problema si de procentaj. Cat rau pentru copii exista in Norvegia si cat in Romania. Tind sa cred ca vorbim despre o diferenta de la cer la pamant. Deci, intai ar trebui sa ne asiguram ca in Romania lucrurile vor sta mult mai bine. Apoi ne poate apuca si grija pentru legile Norvegiene.

        Si nu sunt chiar de acord cu afirmatia cu romanii din diaspora fiind la fel de romani ca cei din tara. Romanii din diaspora trebuie sa se adapteze in tara in care s-au mutat si sa respecte legile si regulile de acolo. (desi in cazul acesta, chiar si legislatia romana pedespeste orice abuz impotriva copiilor). Poti in suflet sa ramai roman, poti sa mananci romaneste, sa vorbesti romaneste … dar traiesti conform legislatiei locale.
        Nu sunt impotriva solidaritatii, dar trebuie sa ne alegem luptele.

      • Marti
        ianuarie 16, 2016

        In te inteleg ce scrii, dar nu implicati cazul Bodnariu. Ei sunt victimI unei organizatii care distruge familia. Nu e singura famile care sufera, multi parinti au pierdut copii, pe Baza presupunerilor, fara anchete. Fa Un Google search si o sa vezi, cate family cu diferite culturi pierd copii fara sa fie avertizate . E un business ce se in intampla acolo. Vezi numarul copiilor luati de la 2 Norwegians parinti si cati de la immigranti? Print Printre ele si parinti americani. Si afla suma ce familiile foster primes pentru un copil.

  • Ibolya
    ianuarie 16, 2016

    Situatie de fapt cunoscut de noi toti, dar excelent punctat numai de Dvs.

  • Rodimi
    ianuarie 16, 2016

    Adevarat si foarte trist si de o parte si de cealalta.
    E foarte adevarat ca drama multor copii din Romania este imensa si ca acesti indivizi pe care ne complacem sa-i avem acolo de un sfert de veac nu au nici o tresarire.
    Dar asta nu compenseaza drama copiilor famliei Bodnariu.
    Norvegia, ca si multe alte tari are multe lucruri pzitive, dar si unele care nu sant chiar asa: nimic nu e perfect; totul e perfectibil.
    Sant avansati in multe domenii, dar asta nu inseamna ca nu ar mai avea de invatat: faptul ca au un indice de suicizi atat de elevat nu e chiar un motiv de mandrie, iar acesta se pare ca are destula legatura cu dezvoltarea afectiva a individului…
    Se pare ca nu e chiar asa de clara povestea cu protectia copilului din motive de lipsa de transparenta.
    Cred ca ar fi multe de spus si e o tema foarte complexa, indiferent cat de oribila e situatia din Romania…
    Probabil ca un dialog e in beneficiul tuturor. Nu vreau a spun ca am incredere in delegatia parlamentara, dar sant sigura ca Dialogul mereu e binevenit.

    • Rodimi
      ianuarie 16, 2016

      Si a altor familii; fam. Bodnariu a devenit simbolica.
      Poate exista posibilitatea sa-si revizuiasca modalitatea de protectie a copilului, ceea ce ar putea chiar si in ajutorul multor norvegieni care ajung in situatia asta si nu are cine sa-i sprijine…

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Dialogul e întotdeauna binevenit și nici o dramă nu ar trebui ignorată. Tocmai aici e tema articolului meu. Vedem cu lupa sistemele altora. Le neglijăm pe ale noastre, în schimb.

      • Rodimi
        ianuarie 16, 2016

        Asta e povestea cu barna si cu paiul, dar amandoua exista. In situatia asta, desi Romania situatia este mult mai grava si mai profunda, dupa parerea mea, cred ca nu e bine sa le amestecam.
        Din pacate, aici nu se doreste o implicare serioasa; ar presupune un progres prea mare si se pare ca nu exista interes…

  • ileana N.
    ianuarie 16, 2016

    Felicitari,Stefan!

  • Dorin
    ianuarie 16, 2016

    Frumos binepunctat !
    Trebuie luat inițiativa daca vrei sa schimbi situația copiilor săraci din tara.
    Vad ca STI sa scri sa dai argumente.Ar trebui sa pui la punct un plan.
    In cazul Botnariu la început a fost la fel cum începi tu . Doar un articol , oameni s au mobilizat,au simtit uni cu alți au activat si implicat emotional diferite grupuri si s-a ajuns aici.
    Situația cazului pare acum exagerat de ajutata din punct de vedere mediatic .
    Bucurie ar fi daca ar fi si un rezultat pozitiv familiei in acest fel am putea avea un exemplu clar ca începând de la un articol semnalant ca al tau se poate ajunge la rezolvarea tuturor problemelor in România! Frumos ! Nu te lasa , scrie ca ai dar

  • Catalin
    ianuarie 16, 2016

    Corecte argumentele, dar in acelasi timp nu scuza despartirea cu forta a unei familii. Si nu ar trebuii sa facem confuzia de a asemana cazurile, deoarece fiecare are particularitatile lui. Rapirea din sanul familiei a unui copil si punerea lui cu forta intr-o familie de necunoscuti, trebuie sa se realizeze pe temeiuri foarte bine argumentate. Un caz din Norvegia in care de data asta a fost implicat un copil indian, mic de cativa anisori …; in urma sesizarii invatatoarei, cum ca acest copil doarme cu parintii in acelasi pat, acesta a fost luat cu forta din sanul familiei si bagat in sistemul lor de plasament, foarte rapid facundu-i formalitatile de adoptie internationala …. este inacceptabil acest aspect, deoarece ulterior constatandu-se ca acei oameni aveau spatiu suficient pentru familia lor, aveau resurse financiare suficiente pentru a intretine familia, iar faptul ca acest copil dormea cu parintii, era doar ca noaptea in timpul somnului suferea de cosmaruri, iar de frica fugea la parinti in pat …. suspect fiind faptul ca in Norvegia un copil nu are voie sa doarma cu parintii in acelasi pat … indiferent cat de mic este acesta, deoarece acesta este privit ca un comportament suspect. !!!! oamenii aia nu sunt sanatosi la cap … vreti dovada supreme care nu o mai pot ascunde sub pres?! cercetati ce au facut dupa cel de-al doilea razboi mondial cu copii proveniti din mama norvegiene cu tati nemti, soldati … si o sa va oripilati. Eu as fi deacord cu separarea copilului fata de parinti, dar sa fie justificata …. dar cand sunt tinute la secret aceste informatii, iar cele care ies la iveala te socheaza priviind neimportanta abaterii respective, urmata de socul suprem pentru o familie: despartirea copiilor fata de parinti.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Cătălin, nu cred că e deloc oportun să revenim la războiul mondial… Ce a fost atunci a fost într-un context total atipic și multe nații pot fi acuzate de enorm de multe lucruri oribile. Hai să nu speculăm istoria pentru situații din cotidian.
      Nu susțin că sistemul norvegian e perfect, sau că nu are hibe. În fond, e treaba lor. Cred că avem enorm de multe de făcut aici. Și că parlamentarii noștri pot să se concentreze pe rezolvarea/ameliorarea unor probleme cronice aici, în țară.

  • Ionut
    ianuarie 16, 2016

    Felicitari pt articol!o sa-l citesc la scoala unde predau!

  • Calin
    ianuarie 16, 2016

    Un material sllab documentat. NU spun ca in Romania nu exista mizerie, suferinta, si copii abuzati dar a afirma ca in Norvegia se respecta drepturile omului denota in superificalitate in cunoasterea modului in care opereaza barnevernet.

    Pe scurt, ca sa inteleaga cit mai mult lume, problema esentiala in cazul Botnariu este ca pt un furt au primit inchisoare pe viata, fara un proces echitabil, fara sa beneficieze de prezumtia de nevinovatie, fara o anchetra sociala temeinica, prin luarea ca probe marturia unor copii. Asta e tara civilizata?. Daca rapirea s-a facut in interesul copiilor de ce ei au fost despartiti ca frati? Cum poti sa incepi procedura decaderii din drepturile parintesti fara sa ai o hot judecatoareasca?

    Ala e stat de drept cind are procese pierdute pe exact pe incalcarea flragranta a drepturilor omului?

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Călin, dacă articolul nu e concentrat pe situația legislativă norvegiană nu poți spune că e slab documentat. Cifrele pe care le dau sunt corecte, din păcate. Hai să nu facem analize aparent pertinente după diverse postări în online. M-aș bucura ca noi să ne putem preocupa de protecția copilului și de incluziune socială aici, la noi acasă, în aceeași măsură în care ne preocupă Barnevernetul lor. Ar fi deja un progres și am vedea mai puțină suferință în jurul nostru în viața de zi cu zi. Asta parcă ne lasă rece.

    • Hareta Temneanu
      ianuarie 17, 2016

      Chiar avocatul norvegian Marius R. a spus ca familia Bodnariu poate fi „pioner case” in ce priveste schimbarea unei legislatii , mai bine zis a unei institutii, care nu-si respecta macar propria lege .
      Din punctul meu de vedere ceea ce se intimpla cu aceasta familie in Norvegia nu are nici o legatura cu realitatea Romaniei. Sunt probleme total diferite ca si cauza . Dar unii oameni pot profita de unele situatii pentru a deveni cit se posate de tendentiosi !

  • tudora bogdan
    ianuarie 16, 2016

    De ce sa ne intrebam de unde sunt statisticile ,cand tot ce scrie in acest articol este la distanta de o privire ?
    Sunt educatoare si plec in fiecare zi acasa cu sufletul zdrentuit cand vad ca ,din gentuta,copiii scot un coltuc de paine ….
    Si spun asta tuturor,si primarului,si directorului de scoala, si sefilor de asociatii agricole din localitate si,raman cu spusul…
    Si aud ,in fiecare an, ca se dau bani bisericilor:pentru geamuri termopane,pentru garduri ,pentru pictat de sfinti…
    Ca directorul de scoala si-a cumparat televizor in cabinet si fotolii confortabile si nu da prin gradinita cu lunile si-l intereseaza doar numarul amaratilor ce vin acolo ca sa aiba procentul pentru indemnizatie mai mare …
    Dar pentru SFINTII din copii cine va da intr-o zi ?
    38 de ani la catedra 1
    Am plans in ’89 de bucurie ca vom fi LIBERI dar nu stiam ca va fi atata saracie in lumea mereu vesela a copilariei…
    Inainte de ’89 contabilul CAP de atunci cumpara de doua ori pe an de 10.000 de lei jucarii si truse si tot ce trebuia si nu eram multumita ….
    Acum nu ia nimeni nimic ca nu sunt bani …
    Acestea sunt statisticile ,domnilor !
    Aceasta e viata reala in Lumea vesela si sincera a copilariei !

  • Dorina Otel
    ianuarie 16, 2016

    Este un articol foarte relevant pentru societatea in care traim, este cat se poate de realist insa in calitatea mea de mama nu pot ramane indiferenta nici la cazul Bodnariu! Sa iei un copil de 5 luni de la sanul mamei si sa l privezi de alimentatia esentiala in primele luni de viata mi se pare strigator la cer, spun asta si din calitatea mea de medic…. Ba mai mult sa creezi acel „spectacol” dureros in fata celorlalti doi minori prezenti acasa, punandu le mama la podea scuzati ma, chiar nu sunt ipocrita dar acele imagini nu le v a sterge nimeni din memoria micutilor :((( La noi insa da, as crea o lege noua a copilului insa pusa in practica de oameni competenti, calificati in sesul acesta insa cine i califica sau cum ii motiveaza sa ramana in sistem cand statul roman nu ajuta nici macar acei putini oameni care se incumeta sa mai fie asistenti maternali?! Avem un sistem bolnav condus dupa cum bine ati spus de niste ipocriti!!!

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      De acord, Dorina. Durerea și drama personală a familiei nu o minimizez, dar așa cum ai înțeles bine și tu – nu asta e tema articolului. Tema e selecția preferențială a unor parlamentari de la noi pentru subiecte din alte țări, ignorând subiecte palpabile de aici, din țară.

  • Radu Râmniceanu
    ianuarie 16, 2016

    Intre timp, deplângem condițiile in care trăiesc deținuții…

  • Costel Ghioancă
    ianuarie 16, 2016

    Domnule Dărăbuş,

    Mulţumim pentru articol. Cred că problema ridicată de dumneavoastră este excepţională, de MODUL în care ridicaţi această problemă nu sunt tocmai convins!

    Este adevărat că avem extrem de multe minusuri în România, cu privire la sărăcia în rândul copiilor şi la riscul de excluziune socială. Totuşi, cred că logic şi etic era ca această problemă să fie semnalată prin complementaritate cu cazul Bodnariu, nu prin antiteză.

    La urma urmei, ambele cazuri ţin de abuzuri: unul de abuzuri din partea Statului român şi a unor familii neglijente, iar celălalt caz ţine de abuzul din partea sistemului Barnevernet (şi aici putem veni cu cifre şi statistici, care nu mai fac ca Norvegia să pară atât de imaculată).

    Deci, dacă avem în ambele situaţii abuzuri de ce să le punem – chiar şi indirect – în antiteză. În primul rând, şansa familiei Bodnariu nu s-a construit pe neşansa copiilor săraci din România!! Din păcate, abordarea dumneavoastră ar putea fi înţeleasă în termenii: să moară şi capra vecinului, dacă tot moare a noastră!

    Mai degrabă, eu zic că ar fi potrivit să spunem: uite, românii pot fi uniţi pentru o cauză! Doamne ajută, poate se face ceva în situaţia Bodnariu. Români, să fim uniţi şi privitor la situaţiile grele şi multe din ţara noastră!!

    Alminteri, riscăm să fim demagogi. Este ca şi cum am spune că niciunul dintre noi nu ar trebui să mâncăm mai mult de 200 de g de pâine pe zi, fiindcă în lume, la câteva secunde moare un copil de foame! Deci, să nu meargă parlamentarii în Norvegia, că uite câte probleme avem noi în ţară!

    Complementaritate, nu antiteză!

    Cu stimă,

    Costel Ghioancă

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Mulțumesc, Costel. Într-adevăr, nu e o antiteză, ci o comparație de preocupare a autorităților, care izvorăște dintr-un pur instinct electoral. Asta e problema pe care o semnalez și asta m-a scandalizat. Aici e ipocrizia.

  • Stefany
    ianuarie 16, 2016

    Domnule,mult adevar!!!!Dar de ce nu ne uitam si la faptul ca in Romania primesc ajutoare sociale si alocatii farà da munceasca?Ce da le faca la acei alcolizati si la nevestele lor ,care ori ii suporta ,ori se imbata cot la cot si produc copii pe banda,ca o sursa de venit(pe banii statului Roman)?Ce da le faca?Sa ii castreze chimic?Acolo s-a ajuns la un nivel de primitism…..de nu putem face nimic.Pe o parte li se iau copii,pe alta fac altii…Nu sunt de acord cu violenta,sa ne intelegem!!!Dar da nu amestecam borcanele!Romania este plina de familii ce fac copii doar pt ca nu le place munca,isu alocatiile si nu le ajung pana seara ,ca la birt au baut pe cont!Exista statistici de genul!!AM citit multe articole in ceea ce priveste cazul familiilor din Norvegia!Haideti sa vedem exact ce se intampla!!AM rude in Norvegia(farà copii),care spun ca adevatul e undeva la mijloc.Faptul ca domnii nostrii parlamentari si -au miscat posterioarele ,vrea sa spuna ca ori vroiau sa vada Norvegia pe banii statului,ori vroisu Sa Mai dea Jos din kg luate de sarbatori.Sunt sacali.Nu fac mimic pt pop or!!!Sper Sa nu VA fi plictisit,respect opinia dv,dar am vrut Sa prezint SI o Alta data a medaliei.Imi permit Sa atasez un articol scris de o doamna di Suedia casatorita cu un norvegian.Va multumesc!

  • Irina
    ianuarie 16, 2016

    Eu n-am inteles. Deci mesajul articolului e: de ce sa ne pese de aia cand ii avem pe ai nostri?! zau?! Nicicum nu e bine,vad. Pe principiul egoismul romanului, presupun. Adica daca au plecat sa-si asume, nu?! iar aia care sunt plecati si trimit ca fraierii bani in romania pt a sustine ba diverse asociatii, ba familiile ramase aici, ba etc o fac ca sunt mai prosti, ca daca ar avea nevoie de comunitatea romaneasca ar primi fix un dos si ar spune: avem si noi problemele noastre, nu avem cum sa ne pese de ale voastre. Ca eu asa inteleg. Nu vad de ce nu se poate lucra pe toate palierele si trebuie facuta comparatia imediat. Mi se pare o judecata cel putin rudimentara.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Irina, îmi pare rău că devii atât de contondentă pe final de mesaj. Articolul meu e tocmai despre egoismul extrovert al celor care brusc văd că alții au probleme, în alte state, dar noi nu avem, la noi e bine și frumos… Se poate lucra pe toate palierele, dar scandalos e că nu se lucrează decât la imagine externă, în țară nu se lucrează de către cei care au puterea să o facă pentru că poate contează prea puțin ca imagine. Nu e suficientă atenție mediatică. Și e greu de muncit și de adus soluții.

      • Diana
        ianuarie 17, 2016

        Bine spus

  • Mihai
    ianuarie 16, 2016

    Buna ziua,
    Ati facut o radiografie completa a situatiei copilului abuzat, in orice forma, din tara noastra, situatie pe care o vedem, cotidian, peste tot in jurul nostru. Cu toate acestea, in conditiile in care la noi sunt „un milion” de copii defavorizati/ abuzati, nu cred ca ar trebui sa intoarcem spatele unei familii despartite in mod brutal, de o maniera mult prea dura pentru civilizatia pe care o clameaza statul norvegian, precum si sustinatorii acestuia. Nu cred in infailibilul stat, oricare o fi el si de asemenea, nu cred ca, daca un stat ne-a ajutat intr-un domeniu sau altul, ar trebui sa inchidem ochii la posibilele abuzuri pe care le savarseste.
    Inteleg si recunosc situatia dezastruoasa a copiilor defavorizati, institutionalizati sau nu din tara noastra, dar de aici si pana la, ma repet, a intoarce spatele unei familii aflate in necaz numai pentru ca, unele persoane care au credinta unei judecati drepte, spun ca orice manifestare de sprijin este o manipulare a secolului, imi apare de asemenea ca o manipulare, insa de ordin mult inferior intrucat, cred eu, este emanatia ego-ului personal de atoatecunoscator.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Cred că suntem prea puțin documentați relativ la cazul norvegian, Mihai. Articolul meu e o opinie. Nimic mai mult.

  • iancu
    ianuarie 16, 2016

    Buna ziua! Articolul e bun si documentat in ceea ce priveste statistica celor ce se intampla la noi in tara, dar nu are nici o legatura cu cazul de fata. De unde cunoasteti faptul ca copiii au fost abuzati, aveti la dispozitie un certificat medico legal, sau o hartie din partea celor de la protectia copilului de acolo? Credeti ca doar aceasta familie de romani este in situatia respectiva? Ati vizualizat pe google sau pe youtube felul in care protectia copilului smulge cu brutalitate copiii care plang din bratele mamei, ca odinioara in lagarele naziste, si asta numiti Dumneavoastra civilizatie? Stiati ca aceata familie Botnariu au lucrat impreuna la salvarea copiilor strazi in Bucuresti, loc in care s-au si cunoscut? Daca stiati toate acestea si totusi le ignorati, nu pot sa spun decat ca sunteti un inselator care desi vorbeste statistic de copii, nu are deloc suflet pentru ei.

    • iancu
      ianuarie 16, 2016

      Am citit pe Blogul Dumneavoastra si alte articole interesante, dar care se bat cap in cap cu articolul de fata, in sensul ca dezaprobati institutionalizarea copiilor, care duce in multe situatii la sinucideri si pe de alta parte sustineti aici ideea luarii acestora din familie? Imi puteti raspunde unde e logica? Sunt de acord ca sistemul trebuie restructurat, vorbesc din punctul unui om care a fost atestat ca parinte adoptator, si situatia e una cumplita, dar vorbind din punctul de vedere al unui parinte cu 7 copii, dezaprob orice luare violenta si brutala a unui copil de langa parintele lui atat timp cat el striga cu lacricrimi ca vrea sa fie cu parintele. Acest gest ma ingrozeste si mi se pare o crima mult mai mare decat aceea ca nu l-ai lasat sa se apuce de fumat de la 8 ani si i-ai dat o nuieluta peste fund care l-a adus la realitate. Nu cred sa fie un parinte iubitor acela care il lasa sa faca toate prostiile care ii trec prin cap asa cum nu cred ca e corect ca cel ce judecatorul care decide in privinta unei crime sau a unui viol sa lase pe criminal in pace pentru ca criminalul are prin drepturile omului voie sa faca ce vrea. Nu sunt de acord sa invinetesti copilul in bataie si stiu ca toti cei care isi iubesc copiii nu-i pedepsesc cu placere ci cu durere. In institutiile statului copiii nu sunt batuti, dar se bat intre ei cu violenta si asta e admis pentru ca pedagogul nu are voie sa intervina si sa pedepseasca pe cel vinovat, ceea ce creaza un precedent inimaginabil care duce la formarea criminalilor de profesie. Sunt convins ca sunteti un bun cunoscator al realitatii din institutiile sociale, dar aceasta ma face sa ma mir mai mult de felul in care vorbiti de cazurile de abuz ale protectiei copilului din Norvegia.

      • Ștefan Dărăbuș
        ianuarie 16, 2016

        Iancu, multumesc de mesaj. Da, inteleg ce zici relativ la copii. Si eu sunt tatal a patru copii. Stiu ce inseamna sa fie linga tine si tu linga ei. Dar aici e vorba de principiul statului de drept si al respectarii legii in calitate de cetatean al unui stat, oricare ar fi el. Te supui, daca accepti sa fii cetatean al acelui stat. Flagranta insa e contradictia politicienilor, care ignora problemele imense, similare, acasa. Se scandalizeaza insa, electoral si gratuit, cind e vorba de alte tari. Articolul a fost scris din aceasta perspectiva.

        • iancu
          ianuarie 16, 2016

          Ma scuzati, eu am inteles doar ca ar fi gresit sa ajute acesti parinti pana nu se rezolva toate problemele de la noi din tara!

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Mai ușor cu insultele… Nu știu situația familiei și nu familia e subiectul articolului. Dacă citești atent vei observa asta. Articolul e despre principii și despre catastrofele pe care le tolerăm în jurul nostru în viața de zi cu zi.

      • iancu
        ianuarie 18, 2016

        Domnule Darabus, nu este vorba de nici o insulta, asta am inteles din articol, ca ar fi o problema faptul ca parlamentarii se intereseaza de caz. Dumneavoastra ca si mine care avem grija de acesti copii marginalizati, adica eu si Dumneavoastra pentru ca asa cum v-am spus, din cei 7 copii pe care ii am doar 4 sunt proprii, ar trebui sa ne postam de partea celor care la fel ca noi au lucrat ani de zile cu copiii stazii. Presupun ca nu stiti ca acesti doi oameni s-au cunoscut tocmai lucrand cu copiii strazii din Bucuresti, pentru ca daca ii cunoasteti si totusi ati postat articolul acesta tocmai cand este vorba de ei, nu-mi ramane decat un gust amar a tot ceea ce faceti. Respect felul in care e scris articolul, si asa cum mullti il apreciaza il apreciez si eu, dar locul si felul in care e pusa problema, stiind cine sunt acesti parinti, nu pare decat o lipsa de bun simt. Imi ramane speranta ca nu ati stiut cine sunt!!! Daca Dumneavoastra ati fi fost in locul lor la fel v-as fi luat apararea. Toate cele bune!!

  • Carmen Lopez
    ianuarie 16, 2016

    Eu va multumesc pentru ca ati cautat date si ati formulat obiectiv un adevar. O diferenta binevenita dupa atat de multa dezinformare, manipulare si tupeu, cum bine observati, prezente in media si in comentariile romanilor pe Facebook. Ori de cate ori intalnesc opinii lucide ca cea exprimata in articolul dvs, adica de extrem de putine ori, imi spun ca poate mai avem o sansa ca sa ne depasim si sa avansam cu un cm..

  • Carmen
    ianuarie 16, 2016

    Din pacate pentru acesti copii nu iese nimeni in strada.
    Dar cred ca nu putem nici neglija situatiile pentru care se iese in strada, precum familia din Norvegia.
    Bine ar fi ca tot acest zgomot si atentie indreptata spre cazul din Norvegia sa duca in final si la masuri luate ptr acesti multi copii din Romania.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Asta ar fi cel mai bun lucru, Carmen. Mulțumesc.

  • Marius
    ianuarie 16, 2016

    Dragii mei,
    mi se pare ca una nu exclude pe cealalta – faptul ca se face un abuz asupra unor cetateni romani in Norvegia nu inseamna ca statul roman nu trebuie sa se implice pentru ca are o multime de treburi nerezilvate aici; mergand pe acceasi logica-nu mai asfaltam nici un drum pentru ca nu suntem in stare sa facem autostrazi! Nu inteleg argumentul bunastarii Norvegiei asa de des vehiculat! Tradus in romaneste ar echivala cu – o familie bogata care face si donatii e de la sine inteles ca se ocupa asa cum trebuie de copii sai in comparatie cu o familie de muncitori. Realitatea ne spune ca de cele mai multe ori este exact pe dos! Aceeasi Norvegie mult mai civilizata ca noi si-a abuzat si maltratat proprii copii nascuti in programul Lebensborn si a tinut acest subiect TABU in societate mai bine de 40 ani.Chiar si acum, multi norvegieni aplica tactica strutului cand vine vorba de asta Ca veni vorba – si Germania nazista la vremea lui Hitler era un stat civilizat si apreciat cu o adanca implicarea in societatate si cu legi extrem de stricte. Au rezultat cateva milioane de morti… Deasemenea nu inteleg apetenta asta pentru statul atotputernic care trebuie sa legifereze fiecare aspect al vietii si trebuie sa aiba putere absoluta. Mai ales noi romanii care am trait 50 de ani asa ceva si l-a citit si rascitit pe Orwell. In plus, nu cred ca gasim un singur exemplu de stat cu putere absoluta care sa nu ajunga dupa o vreme la abuzuri grosiere asupra cetatenilor.Legile naturale ne spun ca puterea absoluta corupe in mod absolut. Noi insa suntem fani pentru ca ne sunt luatii ochii cu firmituri, cu granturi si investitii.
    In particular, in Cazul Bodnariu nu suntem in stare sa sesizam niste simple nunate (o boala extrem de raspandita in societatea europeana „politically corect), lucram doar in logica booleana – e fie alba, fie neagra. Ori ca de obicei, lucrurile sunt gri. Da, familia Bodnariu e departe de a fi perfecta, cu siguranta au facut greseli in educarea copiilor lor inclusiv in ceea ce priveste pedepsele fizice insa nu cred ca au facut ABUZURI. Lumea protesteaza nu din cauza ca statul a sanctionat familia Bodnariu ci din cauza ca sanctiunea este clar DISPOPORTIONATA – multa lume vazand asta ca si o agenda clara impotriva FAMILIEI ca si celula a societatii (statul dixit). Daca d-l Bodnariu primea o amenda sau era dat afara din servici sau expulzat – nu cred ca protesta nimeni. Insa mi se pare evident mie si multora ca masurile luate sunt demne de un roman orwellian si nu au nici o legatura cu interesul „superior” al copilului. Totusi, acelasi stat preocupat de acest lucru nu este interesat deloc de INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI NENASCUT!
    Cat despre Romania – da, „romanii e prosti, tara e nashpa, Europa e raiul pe pamant”…
    P.S. Imi cer scuze pentru un comentariu cat un articol :/)

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Marius, greșești în interpretarea celor scrise de mine. Nu intru în terenuri comune relativ la enunțuri despre România. Cred că susțin România așa cum puțini o fac prin proiectele mele. Dar lucrăm cu aproximări, cu frânturi de informații, cu perspective și speculații. Nu avem sursa de informații propriu-zisă. Și atunci de ce să ne hazardăm să emitem judecăți de valoare? Avem, însă, aici, la noi, informații propriu-zise. Și ce facem? Le lăsăm sub preș. Le luăm de-a gata și le privim fatidic. E ceva mioritic în atitudinea asta și asta e ceea ce mă intrigă.

    • Alice
      ianuarie 16, 2016

      Bine punctat!

  • Ionel
    ianuarie 16, 2016

    Articolul nu este despre faptul că fam Botnariu ar fi una care și-a abuzat copiii, că nu este, din câte inteleg eu. Este despre parlamentarii români care in loc să rezolve lucruri importante in tară, se ocupă de lucruri mărunte. Este despre unii care își iau tot felul de titluri ca sa ocupe locuri bine plătite, dar își pun poze de profil pe diferite situri de socializare cu mâna în buzunar, sau la falcă.
    Domnule Stefan, pe cele prezentate de dumneata ar trebui să le facă parlamentarii, dar nici aceasta n-ar trebui lăsată nerezolvată.
    Nu cred că e foarte bine prezentată problema.
    Aici este vorba de „curtea vecinului în care se află capra noastră”, intelegi?
    . Pentru situațiile din tară, cei care se ocupa de asta si sunt platiti, să-si facă treaba, sa lupte pentru cauza lor, sa iasă în stradă, să demonstreze, sa facă grevă foamei… Altfel vorbim doar.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Corect, Ionel, este despre parlamentarii care nu văd ce se întâmplă sub ochii lor, cu oamenii și copiii de aici. Despre politicieni care preferă să nu vadă drame trăite în timp real.

  • Daniela
    ianuarie 16, 2016

    E o ocazie pentru parlamentari sa mai viziteze si Norvegia. Foarte bun articolul.

  • Liviu
    ianuarie 16, 2016

    Excelent. Dar ce am putea face concret?

  • Monica
    ianuarie 16, 2016

    Asta e ca si cum ai spune: daca capra mea a murit de ce sa ma duc sa discut cu vecinul sa vedem impreuna ce putem face sa prevenim moartea altor capre pe viitor, mai bine tac si astept sa moara si ale lui, ca el oricum are mai multe si mai frumoase. Atunci cand o institutie publica este susceptibila de a fi comis comis abuzuri, e firesc sa se implice un for superior care are menirea de a se asigura ca institutiile statului respecta drepturile omului, ale copilului si ale familiei, pentru a preveni eventualele abuzuri viitoare in cazul in care se dovedeste ca acele abuzuri s-au comis. Nu vad de ce o institutie publica sa nu fie verificata si trasa la raspundere in cazul in care a comis abuzuri pentru ca situatia din Romania e catastrofala la capitolul saracie, copii ai strazii, violenta domestica si copii batuti. Ce are una cu alta? Romania are un cadru legislativ care permite sa se intervina in cazurile in care copiii sunt batuti in familie. Nu am auzit niciodata sa se aplice o amenda intr-o familie considerata „normala” in Romania dar care isi pocnetse copiii din cand in cand. Cine ne opreste? Cine este vinovat ca la noi cand se face o strangere de fonduri se pun mai intai bani deoparte pentru vilute si ale necesitati mai urgente decat copiii strazii si copiii batuti?

  • Mariana
    ianuarie 16, 2016

    Trist si adevărat tot ce este prezentat in articol! Bine ar fi să-si ridice capul din” nisip”, toți cei care au datoria să gestioneze această stare de fapt.

  • adrian
    ianuarie 16, 2016

    Articolul subliniază cu exactitate anumite aspecte dar autorul ezita sa-si dea cu părerea care sunt motivele pentru care o comisie parlamentara pleacă în Norvegia în timp ce avem atâtea probleme acasă. E atât de simplu: o excursie pe banii statului ,diurna asigurata, indiferent de rezultatul final. Probabil, în urma unei analize inițiale, exista și șansă să rezolve ceva și sa se întoarcă triumfători sub lumina reflectoarelor, culegând lauri după un efort minim. Pe când în tara, situația e diferita: trebuie munca intensa, îndelungată, laborioasa , cu rezultate lente care se vor materializa , probabil intr-un alt mandat, cu posibilități minime pentru excursii,diurne și recoltat lauri.

    • Catalin
      ianuarie 16, 2016

      Perfect punctat! Felicitari!

  • Catalin
    ianuarie 16, 2016

    It’s all about the money. Daca nu au cnp nu exista interes financiar. Credeam ca lumea s-a prins pana acum.

  • Silvius
    ianuarie 16, 2016

    Autorul articolului are si nu are dreptate.Are pentru ca intradevar in tara la noi saracia a ajuns in unele locuri cronica.Sunt multi copii care traiesc in conditii mai mult decat mizere si nu facem mai nimic in acest sens.Aici trebuie sa ne facem „mea culpa”.
    Insa nu cred ca are dreptate cand:
    -analizeaza mere cu pere.Adica sistemul norvegian cu ruperea familiilor din ratiuni mai mult decat puierile cu sistemul roman care nu are bani sa ajute familiile nevoiase.Cazurile mai multor romani carora li s-au luat copiii sunt bazate pe ratiuni care par de domeniul SF pentru un om normal.Nu putem compara saracia de la noi cu motivele halucinante pentru care se destrama familiile in Norvegia.
    -cifrele date sunt aberante.Doar un exemplu:in Romania nu au cum sa existe 900 000 de copii cu probleme de sanatate mentala..Cati copii are Romania la ora actuala?Ar trebui ca atunci cand mergem pe strada sa fim impresurati de copii „cu probleme”.Da…sunt unii care traiesc in saracie lucie prin canale,orfelinate sau in chiar in familii dar cand raportezi la numarul total al copiilor din toata tara…parca e mult prea mare aceasta cifra.Suntem 20 de mil. cu totii.Nu putem arunca cifre fara logica.
    Mergeti prin satele de la tara.Putine cazuri de saracie descrisa in articol.
    Desigur ca avem bubele noastre dar nu inteleg de ce nu ar trebui sa fim solidari cu familii de romani care isi pierd copiii prin strainatate pentru motive mai mult decat indoielnice.Si la noi actioneaza asistentii sociali insa nu exagereaza despartind familii decat in cazuri de abuzuri reale.Pentru ca chiar daca ii dai o palma la fund unui copil tot mai fericit va fi in familia lui decat in alta parte.La familia lui Botnariu nu a fost cazul de maltratare.Partea proasta e ca in unele societati vestice s-a exagerat prea mult aceasta latura dand loc la abuzuri.
    Articolul pare socant prin unele adevaruri de la noi (saracie si violenta) si prin cifre exagerat de umflate.Realitatea e ca trebuie si noi sa avem mai multa grija de ograda noastra si sa ne revoltam cand se intampla derapaje in alte tari cu semenii nostri conationali.Chiar daca sunt tari prospere d.p.d.v. economic si par mai civilizate asta nu inseamna ca acolo domneste morala si noi trebuie sa punem capul in pamant.Daca vezi mai adanc in societatile lor ai sa vezi decadenta morala si ateismul (care merg mana in mana) la care au ajuns si directia abisala spre care se indreapta.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Sunt 90.000, Silvius. Multumesc de mesaj.

    • Alice
      ianuarie 16, 2016

      Exact asa gandesc si eu. Si am experienta directa cu sistemul norvegian, nu vorbesc din basme.

  • endika
    ianuarie 16, 2016

    O intreaga polologhie lacrimogena despre lipsurile materiale intalnite in familiile sarace, totusi nu vad cazuri de copii smulsi cu forta din bratele si caminul parintilor, lasati orfani pe viata si azvarliti prin alte familii, in timp ce parintii biologici raman cu psihiatrul la cap sa se zvarcoleasca pe jos de durere. Norvegienii au cultura banului, la care vad ca tu faci pioase matanii, dar uite ca oamenii cu cap si cu suflet nu vor sa bage sub pres abuzul odios impotriva unor copii romani (au si cetatenie romana), e datoria noastra sa stim daca le e bine sau daca sunt terorizati si lasati fara parinti si frati in cel mai monstruos mod care se poate imagina.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Păcat că în atâta dramă derulată aici, lângă tine, sub nasul tău, vezi doar o ”polologhie lacrimogenă”. Dacă ai grijă pentru cei de-afară, de ce nu ai grijă și pentru cei de-aici?

      • Neaga Giovanni
        ianuarie 16, 2016

        Ma intreb:oare de ce nu ati facut atata caz si de ce nu ati condamnat actiunile sau neactiunile celor sus-pusi de pana acum vis-a-vis de starea precara uneori dezastruoasa in care se gasesc unele familii in Romania;si o faceti acum cand o delegatie de oficiali romani merg in Norvegia „sa se plimbe” asa cum scria cineva mai devreme.Daca nu se sesizau autoritatile noastre atunci ati fi spus ca lipseste luarea de pozitie din partea autoritatilor.Acum ca merg acolo merg sa se plimbe.Orice s-ar face nu suntem multumiti niciodata.
        Asa am fost noi ca popor din ’89 incoace.
        Eram multumiti in functie de culoarea politica a celor de sus.
        Acum cu mediatizarea cazului de fata ne-am trezit nu stiu cate sute de mii de copii maltratati,nu stiu cate zeci de mii de familii in stare precara,nu stiu cate zeci de mii de copii prin orfelinate s.a.m.d.
        M-as fi bucurat domnule Darabus daca ati fi luptat si pana la mediatizarea cazului B. pentru familiile si copiii Romaniei.
        Dar nu este prea tarziu,va incurajez sa o faceti de acum inainte;iar acest subiect sa ocupe nu doar cateva articole pe blogul dumneavoastra ci actiuni, initiative si multe altele.
        Succes pe viitor!

        • Ștefan Dărăbuș
          ianuarie 17, 2016

          Mulțumesc Giovanni, îți promit că mă străduiesc să fac câte ceva și pentru copiii României…

  • Marius
    ianuarie 16, 2016

    Constat cu multa nedumerire ca desi autorul blogului sustine aceeasi idee cu cei impotriva ilegalitatilor facute impotriva fam Bodnariu, in acest articol sustine exact ideea opusa.
    Cateva articole in urma autorul scria despre „Tinerii se sinucid în sistemul de protecție a copilului. În afară de reacții pompieristice, ce învățăm din catastrofele astea?” unde sustinea ca nimic nu poate ilocui legatura si afectiunea din famile, acum se pare ca s-a „intors”de dragul granturilor norvegiene #

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Marius, nu am primit granturi norvegiene. Iar faptul ca familia/mediul familial e locul în care trebuie să crească un copil e dincolo de orice discuție. În articolul meu am punctat amploarea problemelor de aici, de acasa, în opoziție cu atenția parlamentarilor pentru evenimente externe, care privesc copii de naționalitate străină, în privința cărora nu au, realist vorbind, nici un fel de putere. În schimb, acolo unde au putere, adică aici, acasă, se fac că nu văd…

  • Milca
    ianuarie 16, 2016

    Bună.. Mi se par aberante cifrele care le-ati scris in articol si nu imi vine sa cred ca fac parte din Romania anului 2016,dar daca le-ati scris dupa statistici oficiale,le cred si ma îngrozesc! Dar nu ințeleg ce treaba are implicarea guvernului in cazul Bodnariu,cu neimplicarea in atâtea mii de cazuri din România!acest caz,cu această familie,din informatiile care le avem pana acum,a fost un abuz din partea autorităților norvegiene asupra unui,cetățean român(ea fiind norvegiana) ,si asupra familiei lui!ca nu se implica autoritatile in Romania,asta e alta problemă! Și aveti mare dreptate,dar acest român trebuie ajutat de statul român sa își recupereze copiii,care nici pe departe nu au fost abuzati,sau nu au trăit ca în.cazurile care le-ati descris mai sus!ba din contră,au suferit un abuz din partea Barnevernet atunci cand au fost smulsi de langa părinți, si despărțiți de fratii lor!Cred ca e cel mai mare abuz care l-au suferit copiii aceia!Si tocmai de asta trebuie sa se implice autoritățile nostre..pentru ca nu trăiau nici pe departe în.mizeria, sau abuzurile in.care trăiesc copiii români (majoritatea supranumitii rromi)!Erau la polul opus!oricum desi se simte repulsia față de autoritățile noastre vis-a-vi de acest caz,respect pentru decența si bunul simț cu care ați scris! Si încă ceva, ca sa nu credeți ca nu am înțeles esența articolului sunt total deacord ca : 1.Norvegia ne este net superioară,din orice punct de vedere,dar asta nu înseamnă ca noi trebuie sa ii toleram,abuzurile asupra cetățenilor români! 2. Statul trebuie sa se implice mult mai mult in problemele din interior, care(cu riscul sa ma repet)sunt dureroase,dar nici alea din exterior nu trebuie lăsate nerezolvate!

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Multumesc, Milca, de opinie.

    • Camelia Florea
      ianuarie 16, 2016

      De acord să fie ajutat acest român, dar nu e singurul român care are nevoie de ajutor şi nu doar ai lui copii suferă. La modul cum puneţi dv problema în mintea mea se iveşte întrebarea: sunt copiii nedreptăţiţi în Norvegia şi pe alte meleaguri ale lumii acesteia superiori celor nedreptăţiţi ân România. Şi cu riscul de a „crea” o diversiune – scuze proprietarului nlogului – sunt politicienii infractori superiori bolnavilor din spitale care au condiţii de cazare mai rele decât au dânşii în închisori? Aici, ca şi în cazul copiilor, se distrage atenţia populaţiei în funcţie de interesele meschine ale politicienilor.

    • Camelia Florea
      ianuarie 16, 2016

      De acord să fie ajutat acest român, dar nu e singurul român care are nevoie de ajutor şi nu doar ai lui copii suferă. La modul cum puneţi dv problema în mintea mea se iveşte întrebarea: sunt copiii nedreptăţiţi în Norvegia şi pe alte meleaguri ale lumii acesteia superiori celor nedreptăţiţi în România. Şi cu riscul de a „crea” o diversiune – scuze proprietarului blogului – sunt politicienii infractori superiori bolnavilor din spitale care au condiţii de cazare mai rele decât au dânşii în închisori? Aici, ca şi în cazul copiilor, se distrage atenţia populaţiei în funcţie de interesele meschine ale politicienilor.

    • Ruth
      ianuarie 16, 2016

      Pune mana pe Constitutie si o sa intelegi de si pt ce trebuie sa se implice Romania. Turcia confruntta cun un asemenea caz de ,,crima,, a rezolvat treaba in mai putin de o saptamana. Toate tariie isi apara cetatenii numai voi vreti sa fiti mai cu mot mai dezuniti .Exista tari care pt cetatenii lor pornesc razboaie voi va parasiti concetatenii la necaz.

    • Alice
      ianuarie 16, 2016

      Norvegia nu ne este srioara decat la un singur lucru dupa parerea mea ( alternez traitul in Romania cu Norvegia, tatal a doi din copiii mei este de acolo ) si anume: ei nu au gunoaie si mizerie pe strazi si copii in canale ( dar au multi, tare multi drogati ” junkies” cum ii numesc ei care sunt periculosi si distructivi pe strazile oraselor. Si da, sunt de fapt superiori si la numarul de sinucideri infantile (intre 0 si 7 ani e cel mai mare nu ar de copii care isi puncapat zilelor comparand cu oriunde in lume ) …

  • Ileana Hodoiu
    ianuarie 16, 2016

    Se pare ca unii citesc cu patima articolul si le scapa mesajul. Articolul nu spune ca nu trebuie sa se constituie o comisie parlamentara care sa limpezeasca cazul din Norvegia. Spune ca prlamentarii nostri ar trebui sa acorda aceasi atentie situatiei copiilor defavorizati din tara. Autorul articolului cunoaste foarte bine problema pentru ca isi desfasoara activitatea in acest domeniu si stie foarte bine greutatile cu care se confrunta si masura sprijinului pe care il primeste. Poate ca ar tebui mai mult promovate activitatea si realizarile organizatiei non-guvernamentale pe care o conduce.

  • Mihai
    ianuarie 16, 2016

    Asocierea situatiei copiilor din Romania cu cazul Botnariu este o abordare similara cu cea a spitalelor versus biserici. Nu vrea sa insinuez o abatere a atentiei, dar din cauza ca avem o situatie critica la noi nu înseamnă ca trebui sa inchidem ochii la potentiale abuzuri, ma refer la cazul Botnariu. Fiecare lucru trebuie discutat separat, altfel facem doar filozofie. Si personal mă îndoiesc ca avem 900.000 de copii cu probleme mentale, e un procent foarte mare din numărul total de copii.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Sunt 90.000, Mihai.

  • Natalia
    ianuarie 16, 2016

    Felicitari pentru articol.

  • Camelia Florea
    ianuarie 16, 2016

    Ce motiv mai bun să viziteze Norvegia pe banii noştri vreţi? Cercetarea dramelor din România presupune altă categorie de implicare. Pe o scară de la 1 la 10 participarea emoţionala a parlamentarilor ca să salveze copiii Bodnariu este 0. Felicitări pentru articol!

  • laur
    ianuarie 16, 2016

    De acord ca sunt multe de facut la noi in tara.
    Asta nu inseamna ca trebuie sa pui bete in roate daca statul Roman vrea sa faca o fapta buna, pe motiv ca sunt multe altefe pe care trebuie sa le faca.

    Este absurd fondul articolului. Hai sa punem bete in roate ca stim noi cate parale faceti!?!

    Orice fapta buna trebuie incurajata, nu descurajata. Adica ce, sa nu studieze cazul copiilor din norvehia ca sunt alti copiii care nu stiu ce… Cu gandirea asta nu o vom apuca niciodata pe drumul cel bun ca nu vom stii cu ce sa incepem….

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Articolul nu pune bețe în roate. Pune lucrurile în context. De multe ori preferăm să fim orbi la context, nu-i așa. E mult mai simplu.

  • Gabriela
    ianuarie 16, 2016

    Unul dintre cele mai bune articole pe aceasta tema.

  • Ana
    ianuarie 16, 2016

    Ok..destul de bine spus despre tara noastra.Dar cum adica „sa dam Norvegiei,ce-i al Norvegiei”.De unde pana unde copiii aia sunt ai statului?Eu ca mama a doi copii nu pot sa accept faptul ca le e mai bine la stat,despartiti ca frati,departe de parinti.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Ana, nu mă refeream sub nici o formă la copii, ci la terfelirea generalizată a unui stat. Calitățile și civilizația statului norvegian nu pot fi ignorate.

  • Dorina Mariana Purcari
    ianuarie 16, 2016

    Da ,am citit cu atentie articolul tau si am citit si ceea ce au scris si altii si vreau sa-ti spun ca adevarul este la mijloc ,din pacate foarte adevarata situatia de la noi si poate datele sunt si mai mari decit cele prezentare de tine ,e foarte dureros ce se intimpla pt ca din pacate platesc nevinovatii ,copiii ,care nu au nici o vina ca s-au nascut ,poate o fi adevarat si faptul ca unii sunt lenesi ,dar e foarte usor sa dai cu presupusul cind nu esti tu intr-o asemenea situatie ,multi au ajuns asa tocmai din cauza lipsurilor,din cauza ca s-au abandonat ei insasi in fata greutatilor ,cind statul iti reneaga orice drept de a duce o viata decenta ,poti decadea si nu poti sa te mai ridici ,cauzele sunt multe ,despre Norvegia nu vreau sa mai vb pt ca deja s-a spus destul si nu ne intereseaza polemicile,ceea ce nu inteleg altii este ca parlamentarii nostrii au mai gasit un motiv de a mai face o mica vacanza pe spatele rominilor,pt ca pe ei nu ii intereseaza nici copiii familiei Botnariu nici copiii romini,ei acum s-au sesizat din cauza scandalui mediatic facut,daca pe cineva ar fi interesant soarta acestor copiii s-ar fi facut ceva pt ei pt familiile nevoiase,dar de la o administratie la alta n-au facut altceva decit sa dea vina unii pe altii, concret nimic de aceea suntem ultimii in Europa la multe ,cineva zicea ca rufele murdare se spala in familie ,e adevarat,dar noi nu ni le-am spalat nici asa,ne-am facut ca nu vedem ,ori daca am vazut am fost indiferenti ,din pacate asta e adevarul si nu stiu ce s-ar putea face pt a ameliora situatia ,poate pt asta ar trebui schimbat felul de a gindi al fiecaruia dintre noi de politicieni ce sa mai vb ,e inutil ,traim intr-o lume unde dreptatea nu exista ,intodeauna vor fi bogati si saraci ,si cineva v-a fi marginalizat si defavorizat ,mi-a facut placere sa citesc articolul tau si am sa -ti cer prietenie pe fb pt a mai schimba poi noi,sunt puntini oameni ca tine ,ca mine ,ca noi ,carora le pasa ,dar din pacate nu pot face mare lucru .O zi buna .

  • Irlandezu'zu
    ianuarie 16, 2016

    Bun articolul. Trebuie să nu uităm că noi românii suntem cei mai cei în orice. Noi știm cum să ne creștem copiii, suntem cei mai buni oameni de pe pământ, cel mai sufletiști și bineînțeles ne pricepem la fotbal și politică. Nu m-ar mira să ne mândrim cu comisia asta, care e singura din lume care ar lua la rost Barnevernet.

    • Diana
      ianuarie 17, 2016

      Bine spus

  • paraulu
    ianuarie 16, 2016

    „Cand incepi sa crezi ca Norvegia este un fel de Coreea de Nord si protestezi impotriva unui sistem cu care nu ai avut contact niciodata, in timp ce la tine in tara copiii se sinucid in centrele de plasament, sunt abandonati si de familie si de sistem, traiesti degeaba in era informatiei…” Acum cateva zile scriam asta pe facebook pentru ca simteam ca oamenii au luat o razna, dar azi dimineata cand am citit articolul m am linistit ca nu sunt chisr singur. Felicitari pentru articol! Pe langa problemele intetne eu as mai intreba societatea romaneasca de ce nu protesteaza pt copiii si femeile romance sechestrate prin statele arabe, au fost nenumarate cazuri cu mame romance sechestrate si sclavagite chiar si in unele zone din Turcia; de ce acest caz a fost atat de mediatizat si celelealte au ramas doar niste stiri banale? O fi vreo legatura cu faptul ca un om care conduce o biserica penticostala aflata intr un parc bucurestean (de o importanta mare pt comunitatea penticostala) are o putere de manipulare destul de mare? Daca reusesti sa convingi niste oameni ca rugaciunea te scapa de cancer si hiv fara nici o baza cum sa nu convingi de orice cu un asemenea caz, va fi floare la ureche sa denigrezi tara si sistemul de care fratele tau s a bucurat 10 ani cu armele pe care le ai.

  • mures
    ianuarie 16, 2016

    un bun prilej de excursie pt unii parlamentari ,si altfel as fii curios de parerea unora si altora din parlament si din tara daca o alta tara ca ungaria sau altii facea la fel cu noi ,,,imediat sarea pana in plafon ca altii de ce se baga in prolemele noastre interne Fiecare tara are propriile legi pt orice si nu le place daca altii se implica in problemele interne,dar noi ne credem mai smecheri ne implicam in multe lucruri ,si cind altii fac la fel santem suparatii foc

  • Catalin T.
    ianuarie 16, 2016

    Perfecta dreptate. Am cateva intrebari. Exista vre-o statistica din care se poate afla cati copii maltratati sau batuti cu dragoste reusesc sa se integreze ulterior? Care e contributia statului roman la integrarea acestora? Oare nu ar fi mai eficient ca statul roman, cu responsabilitate si curaj sa le explice cetatenilor ce vor sa emigreze egal unde ce ii asteapta in noua tara. Sa le spuna celor ce vor sa traiasca in Norvegia sau oriunde, ca ii asteapta o lege barbara. Ca nu e ca la noi unde iti poti bate copii, sau unde educatia e daca nu zero, facuta cu palma. Oricum prin pozitia actuala a statului roman, asta inteleg eu ca recunosc. Atunci sa fie informati cetatenii despre „statele barbare” unde nu ai voie sa minti, sa furi, sa iti bati copii etc.

  • Camelia
    ianuarie 16, 2016

    Un articol foarte pertinent si la obiect. Traim intr-o societate in care se incurajeaza libertatea de exprimare, dar ce ma indigneaza este ca toata lumea isi da cu parerea fara sa aiba habar de sistemul norvegian. Locuim in Norvegia de zece ani si abia acum pot spune ca inteleg sistemul cu bune si foarte putine rele. Aici sunt reguli care se respecta si basta. Esti in stare sa intelegi asta ai parte de tot respectul societatii. Totusi sistemul e condus de oameni care pot sa si greseasca, dar aici oamenii sunt in stare sa-si asume greselile fara musamalizare. Am convingerea ca daca a fost vorba de abuz asta va iesi la iveala fara sa fie nevoie de „comisii parlamentare romanesti”.

  • Emanuel Vitan
    ianuarie 16, 2016

    Articol interesant si bine documentat.Un efort admirabil si respectabil pentru a pune in evidenta ipocrizia unor reprezentanti ai poporului român si adevarurile cotidiene ale multor copii nevinovati. Cu asemenea argumente cred ca o atitudine mai proactiva ar putea misca ceva in România, poate ar fi util si cu un impact mai puternic daca ati putea sa sugerati niste solutii concrete si/sau eventual sa le aduceti la cunostinta unor parlamentari sau ONG demni de incredere. (Oare câti parlamentari români sau militanti ONG ar fi capabili sa faca greva foamei pentru a schimba ceva in sensul acestui articol?) Sper ca semnalul de alarma pe care il trageti nu se va rezuma la o furtuna intr-un pahar cu apa. Continuati asa, va doresc mult succes! Noroc bun!

  • Shootme Boom
    ianuarie 16, 2016

    Cazul familiei Bodnariu este mediatizat de catre radicalii crestini… Nu stiu exact cat de mult au fost indoctrinati acei copii, sau ce au scos pe gurita la scoala incat sa fi fost nevoie sesizarea protectiei copilului… Insa sunt sigur ca serviciul de protectie a copilului din Norwegia a investigat situatia inainte sa actioneze! Binenteles ca nu este o situatia normala, si cu siguranta ca familia Bodnariu sufera… Si nici nu sunt eu in masura sa judec faptul ca acei pariniti probabil sunt dusi cu pluta si probabil isi indoctrinau copii asa cum fac toti dusii cu pluta! Deasemenea sunt sigur ca familia Bodnariu isi iubeste copiii mai mult decat orice pe lumea asta (dar mai putin decat pe mantuitor!), si in viziunea lor, indoctrinarea religioasa nu este un lucru rau… Exact asa cand familia lui Bin Laden l-au indoctrinat pe micutul lor Usama, ei au considerat ca fac bine ceea ce fac… Doar ca restul globului pamantesc nu a fost de acord cu ei, si a considerat ca a fost crescut gresit, si ca faptele lui denota indoctrinare, indobitocizare si proasta crestete, si a fost vanat, ca un porc mistret, de catre Delta force! Ce pot spune insa, este se pare ca statul Norwegian, este, in masura sa i-a o decizie in privinta acestei familii, si sa le analizeze comportamentul si faptele conform legiilor Cezarului ediția 2015! Vrei sa traiesti in Norwegia, atunci te integrezi si adopti valorile lor… Asta nu inseamna sa renunti la identitatea si valorile tale… Insa daca tu vii dintr-un bananier de pe varf de cămilă si este normal pentru tine sa folosesti femeia pe post de carpa, ar bine poate, sa-ti revizuiesti valorile si sa incerci sa le aliniezi celor multi care au hotarat ca toti ne tragem din bananier insa ca ar fi timpul sa privim inainte si sa ne concentram asupra morcovilor ca ei sunt viitorul unei viziuni perfecte de 20/20.

  • Diana Tritean
    ianuarie 16, 2016

    Felicitari pentru articol,asa de adevarat ce ati scris!
    Chiar ma gandeam,ce ipocrize sa mearga o delegatie parlamentara …
    Si asta nu este singura.Din pacate,interesul pentru ceea ce este in propria ograda este aproape zero ,ce este peste gard este mai interesant.

  • Dana
    ianuarie 16, 2016

    Mda. ..un articol foarte bun si la obiect. ..felicitari.

  • Alice
    ianuarie 16, 2016

    Oh, cate as avea de spus… Si sunt mama de 3 copii, am trait si in Norvegia, nu mi-am atins copiii nici in gluma, eu am avut parte de multabataie in copilarie si am invatat ce sa nu le fac alor mei.
    Dar pentru ca sincer chiar nu am timp sa iti enumar situatiile de abuz care se fac in aceasta tara pe care tu o consideri civilizata, specific doa pe scurt si iti ofer la final un articol interesant despre protectia copilului de aici: au cel mai prost sistem medical ( trebuie platit chiar si medicul de familie! ) , au cea mare rata de sinucideri infantile ( intre 0 si 7 ani!!! ) , au ce mai prost sistem educational pe care l-am intalnut ( fiul meu in varsta de 10 ai jumate a studiat in 3 tari, in 3 limbi si implicit sisteme si aici a fost substimlat pana la plictiseala! , zici ca e pt retartadti, au folosit 4 saptamani sa studieze ceasul! In clasa a patra! Noi il invatam la gradinita…) Copiii pusi in institutii sau familii sociale sfarsesc majoritatea infractori, incearca in nenumarate randuri sa evadeze, devin in masa depresivi, anorexici, psihopati ( copil rapit de la parinti la varsta de 5 ani, parintii se lupta si isi dovedesc nevinovatia dupa 3 ani sunt declarati nevinovati, copilul nu este returnat familiei, 10 ani mai tarziu isi cumpara pistol si ucide parintii adoptivi! ) , practica indoctinare si standardizare sociala de la gradinita, cresc generatii de consmatori care sa stie cum sa shopping in mall si cam atat…, mamele aici au concediu doar 1 an dupa naster in timp ce se promoveaza mondial alaptarea pana la 2 ani, angajatii acestei institutii au enorme avantaje in cazul in care ia copii, iar legile lor sunt vagi, usor de interpretat, Norvegia a fost amendata in 2 randuri de ONU pt ca nu respecta drepturile omului in cazurile cu scoaterea copiilor din familiile biologice, ba chiar este exclusa din comisia pt drepturile omului. Si este o tara cu gandire parvenita, nu au o baza cu experiente profunde si intelepciune, abia au aparut ca natie, au trait ca in evul mediu ( cum spui tu ca se traieste in Romania ) pana in anii ‘ 70. In legea lor spune ca nu poti sa iti bati copilul, bineinteles, insa ei considera violenta si cazul in care – caz real : mama scoate tricoul copilului de 5 ani si din greseala se agata in dintisoru de lapte si il smulge. Au spus ca sigur facut- o special, desi copilul a povestit intamplarea pe care el insusi a descris-o drept haioasa la gradinita ). Si mai scrie in legea lor ca intai trebuie luate toate masurile posibile de ajutor al familiei pt ca aceasta sa se redreseze in caz de abateri de la un tratament corect fata de copil, in schimb angajatii Barnevernet rapesc copiii brusc de la scoli sau gradinite fara nici un avertisment in majoritatea cazurilor. Aici ai un articol scris in Norvegia. Eu am investigat in profunzime aceasta institutie, am cunoscut mame care si-au pierdut pruncii pt motive de nu ti-ai imagina( avea gemeni si au luat unul ca ei considerau ca se va descurca mai usor cu unul! , sau pt ca a sufeerit de anxietate sociala in adolescenta considera ca 15 ani mai tarziu nu se va dovedi o mama buna! ) de asemenea am cunoscut fosti angajati ai protectiei copilului care au demisionat ( foarte multi ) cand au descoperit ce mizerii se practica cu copiii, e vb de afaceri extrem de profitabile si coruptie la greu, de altfel au asistat la situatii in care partenerul cu care investigau un caz a folosit o ora sa convinga copilul de 4 ani sa confirme ceea ce dorea angajatul sa auda pt a putea lua copilul si vibde propriu zis unei familii ( se misca sume exorbitante!)
    http://www.tnp.no/norway/panorama/2704-an-unfinished-debate-on-barnevernet

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Alice, fiecare țară are problemele ei. De acord. Dar asta nu trebuie să fie o scuză ca să punem gunoiul sub preș în țara noastră.

  • Dumitru
    ianuarie 16, 2016

    Articolul dumneavostră nu are legătura cu problema Bodnariu. În acest caz e vorba de răpire de persoane. Cum altfel poţi numi o gaşcă de adulţi care dau buzna în casa unor oameni, răpesc copii care urlă disperaţi, se zbat şi se ţin de tocul uşii. Copiii sunt despărţiţi de părinţi şi mai ales sunt despărţiţi între ei. Nu se mai văd niciodată, nu au drept de apel, proces sau verificări. Fraţii între ei nu se mai văd ever. Despre asta e vorba în cazul Bodnariu, că din părinţi normali, cu frica de Dumnezeu, o mamă care se ocupă de ajutorarea copiilor străzii se ajunge la răpire abuzivă şi separarea frăţiorilor. În mod normal (de parcă mai e ceva normal aici…) copiii nedespărţiţi trebuiau încredinţaţi la vreo rudă pe perioada de verificare a părinţilor. Nu credeţi ?

    În al doilea rănd, referitor la statisticile dumneavoastră, e o ruşine că mai avem încă orfelinate în secolul 21. Ştiţi cu toţii: din acelea unde copiii sunt abuzaţi, sodomizaţi, „împrumutaţi” la pedofili….fetele violate cu coada măturii. Mare ruşine naţională. Orfanii trebuie plasaţi la asistenţi maternali verificaţi sau comunităţi civilizate cum e cea a părintelui Tănase de la Valea Plopului. Nu orfelinate dar nici răpiţi cu forţa de la părinţi şi apoi daţi spre adopţie cuplurilor de homosexuali/lesbiene.

    În al treilea rând, aveţi dreptate, nici eu nu sunt de acord cu părinţii care îşi bat sau abuzează fizic/verbal copiii. Gen „eu te-am făcut, eu te omor”..etc. Ştiţi genul. Copiii legaţi de pat şi hrăniţi cu pufuleţi de părinţi beţivi care îi nasc doar pentru a colecta alocaţiile sau a-i trimite după bere la 7 dimineaţa. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, să nu se mai răpească copiii !! Daţi unor rude, bunici, mătuşi, veri de-al paişpelea, vecini.. şi mai ales NEDESPĂRŢIŢI. Să nu se mai despartă frăţiorii. Chiar şi amărâtul de copil, întrebat dacă mai vrea la mama alcoolică ce-l trimite la 7 dimineaţa la bar…va zice că tot la ea ar vrea, sau cât mai aproape de ea :”Că m-a făcut şi ea săraca..”.

    Ce e moda asta cu răpitul copilului îngrozit, din braţele încleştate ale părinţilor, despărţit de fraţi şi daţi la „familii” homosexuale ?

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Dumitru, te rog elimină din conversația cu mine și cu cititorii mei judecăți homofobe sau rasiste. Sunt jumătăți de măsură exprimate fără gândirea necesară. Hai să nu picăm în ”patul lui Procust” și să nu ne așteptăm ca oamenii să fie toți la fel, așa cum suntem noi de preferat. Frumusețea umană vine din diversitatea modurilor de a fi ale omului.

  • Csongor
    ianuarie 16, 2016

    Este perfect adevarat..Suntem o tara unde se accepta orice tip de violenta fie ca se petrece in decorul deomestic fie in saptiul public.Toti suntem mai zmei ca celalat si ca sa il aratam ori altoim un copil ori altoim o femeie si ca ultim a varianta altoim un alt barbat.Iar in cazul din urma nu il altoim folosin pumnii ca intr-un meci de box onorabil ci pe la spate cu ranga, cutitul, sabia sau orice altceva ne pica in mana.Intr-un cuvant suntem si lasi.Suntem si prosti si manipulati de alde Gadea, Maruta, Capatos, Ionescu si alti rechini infometati de rating cu costuri imense la nivel de educatie.De fapt lovim , lovim si iar lovim ca suntem toti cu nervi, ne pierdem cumpatul repede si atunci ca sa ne scuzam dam in altii si cea ce noua ne pare firesc si la locul lui cu siguranta altora li-se [are sau mai degraba chiar si este o violenta aspura celuilalt.Era sa uit, la noi exista si violenta si salbaticia cultelor religioase care aprecieaza gesturile inumane si care nu conduc la altceva decat la un primitivism greu de diferat intr-o societate occidentala.Aceste exeple le cunoastem cu toti si ar fi cele legate de respingerea transfuziilor sanguine chiar si in momente critice, procesiunile de exorcizare penticostale care sunt de evul mediu intunecat.Cam atat si cred ca este suficient.Bravo Norvegia!

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Cultele religioase au libertatea și oamenii au liberul arbitru să le îmbrățișeze, sau nu. Asta ține de libertatea individuală a fiecăruia dintre noi. Iar generalizările despre națiuni și etnii nu-și au locul aici… Le desfid categoric.

  • Toma
    ianuarie 16, 2016

    Greșeala soților Bodnariu a fost pe larg expusă în presă – și recunoscută și de ei. Problema e răul incomparabil mai mare al intervenției Banrevernet, după ce i-a target-at pe criterii etnice și religioase. Nu înțeleg de ce e o problemă că unora dintre români și unora din autorități le pasă de ei și ar vrea să-i ajute. Scad cu ceva răutățile și nedreptățile de la noi (multe din ele auto-cauzare de protagoniști și familiile lor) din drama și durerea acestei familii? Fac mizeriile de la noi din Banrevernet o organizație principială? Sau îi scuză acțiunile?
    Ziceți într-un comentariu: „mă preocupă mult mai mult situația de aici, din țară, decât cea din Norvegia. Cred că avem multe de rezolvat aici, noi, înainte de a-i lua la rost pe cei din Norvegia.” Asta e ceva de genul:
    – Hei, mamă, am avut un accident, sunt la reanimare cu oase rupte și leziuni interne. Te rog să vii tu sau tata la mine la București cu trenul din seara asta? Sunt speriat!
    – Ei, nu știu dacă e cazul să meargă. Tu ești la București! Acolo au spitale bune. Tu știi că frate-tău de acasă suferă de sindromul Down. Știi ce mică e căsuța noastră, iar camera lui e murdară și înghesuită. Iar pe strada noastră noroiul e până la glezne. Aa, iar săptămâna trecută a început aici o epidemie de gripă. Așa că, îmi pare rău, dar taică-tău nu se cade să meargă la tine când aici avem atâtea probleme!
    Și apropos, guvernul și parlamentarii au acces direct la realitatea de aici, prin instrumente instituționale care nu sunt de ieri, de azi. Se alocă an de an miliarde de lei în salarii ale aparatului de asistență socială și în ajutoare directe pentru scoaterea din sărăcie și situații de abuz a sute și sute de victime. Eficacitatea intervenției însă e foarte slabă, știm asta. Dar ce sens ar mai avea să meargă parlamentarii aici la noi – să constate, ce? Ceva ce nu știu deja?? Are însă absolut sens să meargă să discute cu norvegienii. Poate există acolo ceva care ne scapă! Situația trebuie înțeleasă. Asta mai ales că o parte din români ar îmbrățișa tot de e norvegian legați la ochi. Pentru că noi nu prea avem busolă morală și pentru că avem impresia că îmbrățișând național-socialismul lor vom avea automat și nivelul lor de trai. Sau pentru că primim fonduri norvegiene?

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Cristofor, nu are poziția mea nimic cu fondurile norvegiene. Dar lucrurile sunt mult, infinit mai complicat decât par la prima vedere, mai ales în absența datelor și a informațiilor. Da, avem fonduri alocate, avem structuri și membrii de personal, dar modul în care sunt făcute toate astea e viciat și de mântuială. Așa, să fie hârtiile bine făcute și în regulă. Lipsește fondul, avem forma. Asta subliniez în articolul meu.

  • Livia
    ianuarie 16, 2016

    Mirarea mea este de ce asteptam totul de la altii ..adica de la guvern si alti nepasatori ? Gandhi spunea : ” fii schimbarea care vrei sa o vezi in lume ! ” adica , D-voastra , daca va pasa , pot sa intreb cati copii a-ti infiat , sau macar i-ati luat in week-enduri in familia D-voastra ? Pentru cati din ei , v-ati luptat personal, ca la plecarea din institutii , sa aiba un loc de munca care sa le asigure sansa sa aiba o viata normala ?
    Daca fiecare familie de romani ar exersa mila si milostivenia , atunci articolul D-voastra nu ar mai avea subiect .
    Doar ca e mai simplu sa constatam si sa le spunem altora ce sa faca , decat sa facem .

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Livia, chiar fac… Mii si mii de copii au o familie datorita organizatiei in care lucrez de 17 ani…

      • Livia
        ianuarie 18, 2016

        Felicitari ! pot sa primesc si eu mai multe informatii despre aceasta organizatie si activitatea pe care o desfasoara ? ca poate punem si noi osul …

    • Diana
      ianuarie 17, 2016

      Haideți doamna Livia, va așteptam sa va implicați si dumneavoastră cot la cot cu domnul Stefan care face asta de ani buni

      • Livia
        ianuarie 18, 2016

        Doamna Diana , nu am intrebat degeaba …chiar ma implic de ani de zile si chiar fac si ajut cat pot de mult .

  • duca
    ianuarie 16, 2016

    E adevarat ca e trista situatia multor familii din Romania- si e f rau ca se toleraza abuzuri, dar sunt convinsa ca marea majoritate a celor ce simt cu familia Bodnariu, simt si cu familiile din Romania. Ne lipseste mai multa initiativa, e adevarat, dar daca s-ar organiza proteste impotriva abuzurilor de la noi, cred ca aproape toti cei ce au sprijinit actiunile pt familia Bodnariu vor spriijinii si aceste actiunile. dar ma intreb cei ce sunt acuzatori acum daca nu isi vor gasi si atunci motive „bine intremeiate” sa fie impotrivitori, ca doar „de ce fac copii daca nu au cu ce sau nu stiu cum sa ii creasca” , sau mai stiu eu cate altele……
    Si mai cred ca nu din ipocrizie sustin atat de multi romani de pretutindeni acest caz, ci pentru ca Dumnezeu i-a unit si le-a miscat inimile!

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Asa cred si eu, Anda, fara nici o alta adaugire… Inca o data: tema mea e despre principiu si valori, nu despre cazul particular al acestei familii si tragedia ei.

  • Mihai Sandru
    ianuarie 16, 2016

    Un articol foarte bun. Ce face si mai interesant acest articol este faptul ca răspunzi la multe dintre mesajele acestor cititori. Sunt de acord cu tine ca trebuie sa se facă ceva la noi in țara cu copii noștri. Politicieni fac acest lucru doar pentru reclama, in România trebui sa se schimbe mentalitatea prima data ca sa se întâmple ceva si o sa se întâmple dar o sa se dureze multi ani de acum încolo. Sa trecem la cazul cu Norvegia, da sunt copii norvegieni ca sau născut acolo. Dar sa nu uitam ca vorbim de o familie disperata. Si singura lor speranța ca sa primească copii înapoi este media, romani de pretutindeni si autoritățile romane. Recitind articolul tău ajung la concluzia ca nu esti un părinte. Si nu înțelegi ideia de a veni statul si sa iti ia copilul din casa. Daca esti un părinte imi cer scuze de propoziția anteriora. Ca sa se întâmple ceva la noi in țara cu copii noștri totul trebuie sa începa, părea mea de la asociațiile NON profit .Cei care fac pun suflet in cea ce fac.
    Iti mulțumesc încă odată pentru articolul tău.
    Si imi cer scuze de gramatica din mesajul meu, gramatica nu a fost punctul meu de baza.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 16, 2016

      Mihai, am patru copii. Inteleg suferinta familiei si mai ales a copiilor. Dar nu stiu cazul in detaliile sale. Parerea mea e cu privire la modul de abordare al parlamentarilor nostri. Si la faptul ca luam pozitii pro sau contra mult prea usor, fara date de substanta…

      • Alice
        ianuarie 16, 2016

        Eu ti-am trimis date de substanta dar nu ai considerat comentariul meu informativ sau necesar se pare. Inteleg ca tu doar critici ce fac parlamentarii cu banii publici, dar aduci in discutie detalii false, cum ca Romania e varza si Norvegia e „the shit”. Pana nici tatal fiicelor mele, norvegian, nu crede ca este asa, dimpotriva e un mare critic al sistemului de aici. Tu nu poti spune ca Romania are carante in acest gend e comparatie, caci bune si rele suntd e ambele parti. Societatea nordica NU este totusi superioara…cam la nimic celei mioritice, si aici destui norvegieni isi bat copiii, sunt o natie cu numar ridicat de incesturi la activ si mai nou vor accepta ca ai lor copii cu varste intre 6 si 12 ani sa isi poata schimba sexul prin operatie. Ce sa zic…la asta sunt pe locul intai in lume. Nici eu nu ma pot pronunta in privinta acestui caz Bodnariu, cu toate ca, fiindca stiu cam care e de obicei atitudinea protectiei copilului in acest stat, tind sa cred ca se exagereaza si ca se produce mai mare trauma copiilor prin separare, unul dintre copii e bebelus inca alaptat! Chiar si in legea lor se specifica a fi scosi din familia biologica doar dupac e s-au incercat alte abordari, de genul consiliere, dar aici e clar rapire. De fapt asa este numita actiunea lor de catre alti oficiali ai altor state afectate de barnevrnet, vezi declaratia presedintelui Cehiei( tara care acorda azil politic celor care fug din Norvegia cu copiii pentru a nu fi luati de serviciile sociale! ) , sau intalti demnitari ai Poloniei, Lituaniei , Rusiei ( cel mai ridicat procent de copii albi luati de la parinti . Daca citesti articolul in limba engleza din linkul pe care l-am postat in comentariul nepublicat, poate vei vedea padurea…nu doar copacii…

  • Constantin
    ianuarie 16, 2016

    Noi românii nu vedem bârna di ochiul nostru,dar vedem paiul din ochiul altuia…. Ân primul rând aeriseste casa ta sã nu mai putã si dupã aia poti critica vecinul. Domnule S D aveti dreptate 100%

  • Paul R.
    ianuarie 16, 2016

    Foarte bun și foarte bine argumentat articolul. Ai pus punctul pe i, cum se spune

  • Biriescu
    ianuarie 16, 2016

    Perfect punctat .restul comentariilor sunt de prisos .

  • pistol iliana
    ianuarie 16, 2016

    UN ARTICOL FOARTE BUN ! INSA DISCRIMINATORIU !!! NE INTERIESEAZA SITUATIA GRAVA A COPIILOR DIN TARA DAR SI A ALTOR COPII DIN INAGA LUME !!! IN INTREAGA LUME COPII SUNT ABUZATI !!! DACA ACESTIA SUNT AI NOSTRI SI ACEIA SUNT TOT AI NOSTRI !!! SI EI SUNT ABUZATI DE UN REGIM CARE A NENOROCIT CATEVA ZECI DE MII DE COPII DUPA RAZBOI ; CALCULAT CU INTENTIE SI CU BUNASTIINA !!! CU VOINTA AS PUTEA SPUNE !!! CE INSEAMNA CA DACA UN VECIN SE POARTA RAU CU COPIII NU TE INTERIESEAZA ??? TOT ASA CU UN STAT VECIN !!! NORVEGIA ABUZEAZA COPIII !!! NORVEGIA ARE DEJA ANTECEDENTE CRIMINALE IN ACEASTA PRIVINTA !!! NORVEGIA ARE O SITUATIE MATERIALA BUNA PRIN VANZAREA MULTOR COPII !!! PENTRU CE AR FI NORVEGIA DE INVIDIAT ??? DOAMNE FERESTE !!!

  • Toma
    ianuarie 16, 2016

    Observ că cenzurați replicile nițeluș mai critice…. How convenient!

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Cristofor, blogul meu e proprietatea mea și nu va fi o agora pentru insulte, jigniri sau exprimări bărădănești. Îți mulțumesc pentru înțelegere.

  • daniel-catalin
    ianuarie 17, 2016

    foarte direct articolul si foarte corect in special pt romanii care se vad indignati impotriva masurilor norvegiei, las o intrebare pt acei romani care sunt mai mult interesati de situatia acelor 5copii decat acelor zeci de mii care sunt la noi in tara si nu face nimeni nimic, cati dintre voi v-ati revoltat cand ati vazur la stiri copii ai strazii morti de frig, arsi prin canalizari de incendii provocate de aparatele improvizate pt caldura, cei care erau abuzati de pedofili, cei care sunt dati afara din care sunt dati afara din caminele de copii la implinirea varstei de 18 ani, vreau sa va mai intreb ceva v-ati intrebat vreodata atunci cand vedeti tigancile acelea cu copii mici in brate la cersit de dimineata pana seara de ce nu misca sau nu plang? fiindca sunt hraniti cu alcool si drogati dar nu ii pasa nimanui, avem multe probleme legate de copii nostri din tara si astai realitatea iar nr lor creste de la an la an.

  • Diana Anca
    ianuarie 17, 2016

    Dureros dar adevărat. Unde va merge tara noastră?Ne vom adânci din ce în ce mai mult!

  • Ionescu
    ianuarie 17, 2016

    Deci, autorul vede rezultate in actiunea fam. Bodnariu si atunci, spune el, oficialii romani sa se preocupe INTAI de ‘mizeria’ din sistemul din Romania, APOI de cazul Bodnariu. Dl autor, casa „arde” la Bodnariu acum, tot acum ei s-au facut auziti in presa, au organizat meetinguri, au iesit la inaintare cu detalii publice despre viata lor privata. In plus, daca cifrele avansate din statistici sunt reale, iar dumneata esti intrun post relevant din care poti ajuta copii, trebuia sa faceti exact ceea ce face acum Bodnariu: fii vizibil, scrie in presa, organizeaza meetinguri, forteaza politicienii sa faca ceva ptr fiecare caz in parte. A-ti mediatizat ceva cazuri si populatia nu v-a sustinut, sau populatia trebuie sa adune faptele?

  • johann
    ianuarie 17, 2016

    Excelent articol (y)
    Pur si simplu nu pot sa cred cata „indobitocire” a produs si mai produce Gadea &Co!
    „Desteapta-te Romane”

  • Cami
    ianuarie 17, 2016

    Ar fi de dorit ca articolul dv. sa aiba acelas impact sau chiar si mai mare asupra conduceri statului roman si a parlamentarilor de cum are cazul Bodnariu si sa vedem demonstrati , luari de pozitie si lucrurile puse la punct si pentru copii din Romania. Faptul ca aceasta situatie, de altfel foarte grava, este scoasa la „lumina” nu face cu nimic mai nevinovat sistemul norvegian , iar faptul ca bani lor orbesc pe unii nu le pune naframa pe fata la toti – https://logosul.wordpress.com/2016/01/12/pretul-tacerii-37-milioane-de-euro/

  • Alex Pop
    ianuarie 17, 2016

    Cu tot respectul, dar nu sint de acord cu critica adusa de dvs. parlamentarilor care au sarit in ajutorul acelui cetatean roman din Norvegia.
    E datoria parlamentarilor sa apere drepturile cetatenilor romani, oriunde acestia s-ar afla. Familia Bodnariu a fost abuzata intr-un mod strigator la cer de un sistem care nu-si respecta propriile-i legi. Poate nu aveti timp sa va documentati, dar exista suficiente dovezi ca Barnevernet-ul norvegian nu avea dreptul – conform propriului statut – sa actioneze atit de drastic in cazul familiei Bodnariu si, probabil, in cazul altor familii de romani.

    Cit priveste soarta celor 320.000 de copii din Romania – care traiesc infometati, fara incalzire, fara apa, fara curent electric, etc. – eu unul sint de parere ca nu e datoria guvernelor sa se ocupe de saraci. Guvernul nu trebuie sa joace rolul unui Robin Hood care sa ia de la unii si sa dea la altii. De saraci ar trebui sa se ocupe comunitatea locala, in primul rind biserica. De fapt crestinilor li se PORUNCESTE sa iubeasca mila si sa ajute pe orfan si pe vaduva.

    Din articolul dvs. se vede clar ca va pasa cu adevarat de cei oropsiti ai vietii. Ar trebui sa luati legatura cu pastorii sau preotii din satele sau orasele unde se afla „casele” din pozele de mai sus, sa le dati acest articol cu toate statisticile alea oribile si sint convins ca, daca sint crestini cu adevarat, or sa actioneze cumva. (Daca nu sint crestini prinprejur nu va mai ramine decit sa apelati la vreo organizatie de atei: ei, oricum, se considera mult mai evoluati si superiori crestinilor; le veti da ocazia s-o dovedeasca.)
    P.S. Raspunsurile dvs. la comentarii – chiar si celor care v-au criticat – arata ca sinteti un om deosebit. Nu sint prea sint obisnuit sa vad atita cumsecadenie in mioriticul nostru spatiu virtual.

    • Ștefan Dărăbuș
      ianuarie 17, 2016

      Mulțumesc, Alex, de mesaj. Corect relativ la rolul parlamentarilor, atâta vreme cât e generalizat, nu doar particularizat la cazuri de natură să aducă voturi. Iar statul de drept implică sine-qua-non și contractul social, prin umanismul grijii față de cei vulnerabili: săracii,exclușii social, copiii și alte grupuri din aceste categorii. Aici mă scandalizează lipsa de acțiune. Și nu e nevoie de mai mulți bani de la cei care produc, ci de o cheltuire reconfigurată a banilor deja alocați pe prestații sociale/alocații sociale și cheltuiți într-un mod neinspirat.

  • Ion Ionela Florentina
    ianuarie 17, 2016

    Foarte adevarat! Cu multa parere de rau trebuie sa recunoastem ca acesta este cruntul adevar! Foarte bun reportaj!

  • esther
    ianuarie 17, 2016

    va spun cui ii pasa si cui i-a pasat?! LA Ruth Bodnariu mama celor 5 copii.Voi toti astia care numai plingeti de mila la cei saraci, poate nu ati facut nimic pentru ei. Ruth si-a lasat job-ul de asistent medical din Norway si a mers si a ingrijit de copiii strazii timp de 2 ani, dupa care a continuat sa sustina familii ca acestea. Voi ce ati facut?

  • Ana
    ianuarie 17, 2016

    Apreciez ce ai scris dar situatii din Romania si situatia furtului copilului in Norvevia sint doua probleme clare care nu se exclud reciproc. Norvegia a dovedit ca are un sistem de protectie a copilului grotesc, arbitrar, injust si sistemul incalca drepturile omului si drepturile familiei la fiecare decizie abuziva care o ia. Asadar cu toate ca Romania cum zici ar trebui sa se uite in ograda ei asta nu inseamna ca nu trebuie sa-si apere cetatenii din strainatate in asemea situatii delicate. Au datoria ca stat si reprezentant al tuturor sa ajute atat copii din Ro cat si cei luai abuzivi in occident. Da trebuie sa faca mai mult dar de ce nu fac poate aia este intrebarea! Poate pentru ca noi le permitem sa nu faca. Noi ne complacem in situatia asta de coruptie, furt, manareli, mita, tradare. In concluzie ambele probleme majore trebuir rezolvate. La noi acasa dar si acolo unde se fac abuzuri inpotriva romanilor.

  • Florin Oprea
    ianuarie 17, 2016

    Nu sunt de acord cu articolul. Se vrea a fi o balanță, punând însă pe talere două lucruri diferite: pe de o parte inițiativa diplomatică a României de a lua măsuri împotriva răpirilor sistematice și instituționalizate a Norvegiei, iar pe de altă parte situația precară a întregii societăți românești d.p.d.v. medical, educațional și social. Sunt 2 lucruri diferite. Autorul ar fi preferat ca România să ia măsurile diplomatice doar dacă situația în țară ar fi fost perfectă? Îmi sună a opinie doar de dragul opiniei dacă nu chiar rea voință și deturnarea atenției. Cine poate face ceva în privința Norvegiei? Diplomații. Cine poate schimba nedreptatea suferită de cei mai nefericiți dintre noi dacă nu chiar noi?

    „Uneori aș vrea să-L întreb pe Dumnezeu de ce permite sărăcia, suferința și nedreptatea atunci când El ar putea să facă ceva în această privință… Dar mi-e teamă că mi-ar pune și mie aceeași întrebare.” – Anonim

    Aceștia sunt noii ieniceri. Plătiți ca tribut și care-și uită originea îngroșând rândurile răpitorilor în aclamările unor teoreticieni precum cei care aprobă un viol pe considerentul „Lasă că și ea a căutat-o”.
    Cum poți compara o familie cărei i-au fost răpiți copiii cu acele cazuri sociale pe care nu le-ai rezolvat nici tu?

  • Eliza
    ianuarie 17, 2016

    Sa nu amestecam lucrurile ,una este situatia copiilor din tara noastra abandonati sau neglijati de autoritati si alta este o mana intinsa unei famili din Norvegia care este nevoita fara acordul lor sa suporte rigorile legi tarii respective .Sunt de acord cu tot ce ai scris dar asta nu rezolva drama fam.Bodnariu .

  • Melchior
    ianuarie 17, 2016

    Jos cu pălăria. Trebuia cineva să puncteze, că aleşii, dar nu numai ei, ci NOI cu toţii, avem încă de măturat în faţa popriei ogrăzi. Vorbim mult, comentăm, dăm cu părerea, dar facem foarte puţin şi acolo, unde s-ar putea. Stau în zona gării la Oradea şi aş putea da de lucru cel puţin la 5 ONG-uri zilnicş ce văd doar fugitiv când plec şi vin de la lucru, mai ales acum iarna. Din păcate începem să devenim imuni şi cu timpul ne obişnuim cu orice.

  • Dana
    ianuarie 17, 2016

    Foarte bine scris! Norvegia e o tara premiata in repetate randuri pentru conditiile bune de crestere a copiilor. Asta include o educatie fara violenta. Ma surprinde cat de greu e de acceptat asta in societatea romaneasca. Mentionez aici ca autoritatile norvegiene nu pot iesi in fata cu detalii despre cazul mult discutat in presa romaneasca. Motivul e simplu: protejeaza viate privata a copiilor Bodnariu, cetateni norvegieni.

  • Mois Daniel
    ianuarie 17, 2016

    Articol tendentios… Una sunt cazurile SOCIALE, cu copii din parinti degenerati, alcoolici, si alta e cazul unor parinti RESPONSABILI, care isi pierd copiii toti, desi ar avea conditii materiale.
    Fara sa ma pronunt in cauza respectiva, pe care nu o cunosc, critic doar acest articol, si tendinta lui de a muta atentia opiniei publice spre cazurile sociale de la noi…

    E ca si cum te-as bate mar, pe strada, si ulterior in fata judecatorului m-as justifica spunand ca peste 100 de oameni sunt ucisi pe strazile din Romania… deci bataia mea este NESEMNIFICATIVA(?!).

    Problema Norvegiei exista, sunt multe semne de intrebare, si lipsa unor raspunsuri bine documentate cu acte este un lucru grav. Chiar nu are importanta daca tara e un stat de drept sau nu, daca a sfeclit-o in acest caz. Iar daca decizia a fost corecta, exista documente, si ei le pot oferi celor interesati… (si nu au facut asta…).

    Nu acoperim o potentala si probabila infractiune doar pentru ca infractorul e un om in general corect, sau pentru ca alti infractori comit fapte mult mai grave…

  • Adrian
    ianuarie 17, 2016

    Domnule Dărăbuș,

    cu tot respectul, consider că articolul dumneavoastră pune problema greșit. Ce mă deranjează e diversiunea pe care o faceți schimbând lumina reflectorului de pe practicile abuzive și distrugătoare (în majoritatea cazurilor) ale acestei instituții pe nume Barnevernet pe care le comite de câțiva ani în Norvegia pe o altă problemă din multele probleme pe care România le are.

    Comisia parlamentară s-a deplasat în Novegia pentru că ZECI DE MII de oameni din întreaga lume au ieșit în stradă să-o expună pe Barnevernet și acțiunile ei de neacceptat asupra unor concetățeni. Cred că e un stimulent destul de puternic.

    Sunt convins că Barnevernet a acționat corect în anumite cazuri de abuz în familii, însă de foarte multe ori ea a distrus familii prin acțiunile lor și îmi doresc să oprim asta.

  • dorina
    ianuarie 18, 2016

    De ce ar fi interesanta o vizita printre cocioabe? In schimb sa mergi pe banii contribualililor in Norvegia…alta viata!
    Cred ca toti stim si nu de ieri-de azi, cine si de ce vrea sa fie parlamentar. In niciun caz ptr binele comun.

  • sheryll
    ianuarie 18, 2016

    Ar mai fi ceva de adaugat….. S-a deplasat o comisie pt cetateni……care sunt si cetateni norvegieni. Acele familii au dubla cetatenie. Daca erau doar cetateni romani nu pateau ce au patit. Cand cerem o cetatenie trebuie sa stim ca acceptam cu rele si cu bune regulile acelei tari. Daca nu le respecti accepti consecintele nu imi amintesc eu ca am fost candva nascut in Romania dar de 19 ani sunt plecat.
    Eu nu sunt de acord ca copilului nu trebuie sa-i impui ce sa faca , nu ai voie sa-l pedepsesti, nu ai voie sa-l controlezi ca-i „invadezi intimitetea „. Am vazut copiii prin strainatate care se tranteau pe jos prin magazine, urlau si parintii ii lasau asa. Sau unii ca sa nu faca asa ii tin legati in carut pana la 7-8 ani si cu suzeta in gura ca sa nu tipe. Eu zic ca e mai sanatos sa-i controlezi , sa tipi la ei dar sa nu ajunga sa se drogheze sau sa se sinucida pe la vreo 16 ani.

    Dragi romani de ce nu ramaneti in tara ? Aici nu vi se iau copiii. Norvegienii ii vor ca sunt copii destepti , mult mai destepti decat ai lor si sunt de viitor.

  • Corneliu Vișoianu
    ianuarie 18, 2016

    Felicitări Ștefan!

  • Valeriu
    ianuarie 19, 2016

    Asta e cu dus-intors. Crudu-l adevăr la noi este tocmai pentru ca nu se mușamalizează si nici nu se interzic informațiile, dacă s-ar merge si la noi pe politica din Norvegia de a nu se permite informații publice, totul ar fi fost frumos si aici. Nu s-ar sti nimic si nici nu s-ar mai discuta de asa ceva, Dar nu e ok sa fie asa.
    In plus, aveti vreo idee cat de mult sunt marcați si prin ce traume trec copii care sunt despărțiți de familie? N-am vazut pana acum nici o opinie de la o persoana sau de la un copil care au trecut printr-o asemenea situație. Traumele provocate de despărțiri violente nu sunt mai soft, si durerea nu diferă de durerea provocata de un abuz fizic. In plus ,ele nici peste ani nu trec.

  • Vasilica Petcu
    ianuarie 19, 2016

    Multumesc autorului articolului si tuturor celor care au scris mesaje aici. Nu stiam mai nimic despre acest caz, evit sa pierd timp la televizor pentru niste stiri exprimate catastrofic pentru audienta. Cred opinia doamnei despre sistemul de adoptii corupt din Norvegia, stiu ca in urma cu multi ani si la noi se vindeau copii, chiar de catre doctori, ar fi multe de spus… Aveti dreptate toti, fiecare vorbeste din experienta si din ce a aflat. Daca ne departam un pic si incercam sa vedem dintr-un unghi rational situatia, eu cred ca putem avea, in multa privinte, acorduri.
    Si cum a spus majoritatea; hai sa facem ceva, fiecare si impreuna. Sa fim alaturi. Fie si cu un articol sau o opinie. Eu sunt alaturi de OAMENI. Stiu ca atunci cand e vorba de copii ne scandalizam , ni se aprind instinctele materne/ paterne si am vrea sa-i aparam. Nu putem s-o facem pentru multi. Ce fac eu? Cand vad un copil maltratat iau atitudine intr-un mod cat pot eu de asertiv. Daca e groasa treaba sun la 112. Cred ca daca ar fi un miting si as fi libera de la munca, as merge si acolo, as semna petitii… Si da, cred ca locul unui copil e langa parinti, chiar daca acestia nu au suficienta rabdare si le mai dau o palmuta la fund. Am vazut ce rezultate da lipsa parintilor/ abandonul, s.a.m.d. Lucrez la puscarie…

  • Tus paula Monica
    ianuarie 20, 2016

    Felicitari pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume !
    Din pacate e foarte trist continutul articolului , e trist adevarul …si mare pacat ca nu se pot mobiliza pentru a face ceva constructiv cei care au posibilitati si putere de orice fel .
    Mult success Stefan in tot ceea ce ti-ai propus !

  • Paul222
    ianuarie 20, 2016

    Nu neaga nimeni existenta acestor probleme domnule. Dar chiar si asa, asta inseamna ca trebuie sa ne lasam cetatenii de peste hotare smulsi cu brutalitate de alte organisme de stat? Nu e firesc sa luam atitudine? Sunt doua probleme distincte, ambele trebuiesc rezolvate, evident.

  • Beatrice
    ianuarie 20, 2016

    Ai mare dreptate. Articolul e foarte bun . Daca imi permiti am sa distribui mai departe pe toate canalele. Nici nu mai am cuvinte de adaugat. In privinta cazului Bodnariu nu pot sa ma pronunt in nici un fel. Cele deja scrise pe internet sunt prea putine ca sa pot spune cu certitudine cine are dreptate.

  • Romanii din Graz
    ianuarie 27, 2016

    Daca ar citii cine trebuie, bine ar. Cate lucruri bune si frumoase se scriu dar pacat ca sunt prea multi orbi ca sa le vada.
    Aveti dreptate si sper sa se sesizeze cineva ca e dureros sa vezi asa ceva intr-o Romanie frumoasa.
    Asta e si strategia politica din tara noastra, sa discutam altceva ca sa distragem atentiile de la problemele reale 🙁

  • carmen
    ianuarie 28, 2016

    Multumesc! Un articol plin de adevar. Unul din proverbele romanesti spune ,, sa vezi parul din ochii tai si apoi … paiul din cel al vecinului”. Ar trebui sa facem curatenie la noi si apoi la altii. Putem comenta ,,cazul Bondariu din Norvegia” dar adevarul este dupa cum se stie ,, undeva la mijloc” asa ca …

  • Anca
    ianuarie 28, 2016

    Cel mai pertinent articol pe care l-am citit in ultima vreme pe acest subiect. Multumesc.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *