Mark Waddington a fost numit Chief Executive Officer al Hope and Homes for Children. Săptămâna trecută a vizitat HHC România, alături de Dr. Delia Pop, Director de Programe. Am avut discuții cu toată echipa, am văzut împreună câteva din familiile cu care lucrăm, astfel încât copiii să rămână acasă. Am văzut și un copil plasat în asistență maternală, Radu, care provine din Căminul Spital din Sighetu Marmației. Dacă băiatul nu ar fi fost plasat într-o familie, ar fi rămas în instituție, unde era considerat ”irecuperabil”. Noi am conversat cu un tânăr isteț, pătrunzător, bine crescut și cu mult bun simț. Iubirea de care are parte în familie se simte pregnant și felul în care s-a dezvoltat Radu. Dacă îl vezi, dacă vorbești cu el, nici nu-ți trece prin cap că, odată, demult, a fost etichetat ”handicapat” și ”irecuperabil” de un sistem care refuza să vadă potențialul în copii, de un sistem care refuza să înțeleagă importanța afecțiunii, a atașamentului, în creșterea copiilor. Am vizitat case de tip familial, unde alți copii din instituții pentru cei cu dizabilități duc o viață infinit mai bună și cresc înconjurați de atenția unor oameni cu suflet. Am intrat în gospodăriile unor familii care s-au reunit cu copiii lor prin intervenția organizației noastre și am văzut încă o dată ce coșmar e pentru orice copil să fie rupt din sânul familiei sale, dar și ce bucurie imensă e să-i poți readuce împreună.

Una peste alta, dincolo de plăcerea conversațiilor pe care le-am avut cu Mark Waddington, cred că, dacă ar fi să-mi aduc aminte de ceva anume, atunci îl văd pe Radu, copilul care, fără intervenția noastră, ar fi rămas un ”irecuperabil”. Și sunt mii de astfel de copii în viața cărora am făcut diferența dintre viață și moarte, dintre adaptare și inadaptare, dintre familie și instituție.

Dacă e ceva ce Hope and Homes for Children oferă copiilor pentru care există, atunci acel ”ceva” e sentimentul de apartenență la o familie și, mai ales, sentimentul de a fi iubit. Iubirea ”recuperează” orice copil.