La începutul acestui an am închis ultima instituție de tip vechi din Maramureș. După 12 ani și tot atâtea instituții-mamut închise, toți copiii din protecția statului din județ sunt plasați doar în medii familiale sau case de tip familial pentru cel mult 12 copii. Capitolul încheiat aici demonstrează că se poate. Se poate face reformă adevărată în protecția copilului în România, de către stat, deci, în mod sustenabil. HHC a sprijinit Consiliul Județean și Direcția pentru Protecția Copilului în tot acest timp, dar statul a implementat efectiv reforma și tot statul susține noua structură de servicii, noul sistem de protecție, pe termen lung. Pentru copii, e o diferență enormă. Mediul familial le oferă o copilărie mai bună și ulterior o viață independentă. Asta nu înseamnă că s-au încheiat problemele. Rămâne chestiunea calității îngrijirii, a atitudinii birocratice excesive cu efecte negative asupra copiilor, rămâne problema activităților periculos de restrânse derulate cu copiii, dar s-a trecut un prag psihologic și, de acum înainte, vorbim despre calitatea vieții copiilor și despre modul de interacțiune cu ei. Aici ne vom îndrepta atenția.