Pentru prima dată, aud Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în persoana doamnei Mariana Cîmpeanu, spunând că e scandalos de mică alocația de hrană pentru copiii din protecția statului: aceasta variază între 8 și 15 lei pe zi. Mă surprinde să aud asta din gura unui ministru. M-am obișnuit să-i văd departe de exemplele concrete din viața de zi cu zi. A fost o surpriză foarte plăcută și sper să persiste interesul doamnei ministru Mariana Cîmpeanu pentru realitățile efective din sistem. Cum poți hrăni un copil de doi ani cu 8 lei pe zi? Cum poți hrăni un copil de 10 ani cu 12 lei pe zi? Cât de ridicole pot fi sumele astea și cât de artificiale bugetele Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, în condițiile în care se consideră că au bugete foarte mari, dar peste 70% din aceste bugete sunt doar transferați prin DGASPC, de vreme ce reprezintă prestații sociale legale, iar nu intervenții în muncă de asistență socială, nici sume cheltuite în beneficiul sistemului de protecție a copilului?

Sper să se termine cu gogoașa asta a bugetelor mari ale serviciilor publice specializate în protecția copilului, când, de fapt, banii merg spre prestații sociale generale. Banii care rămân pentru copiii și sistemul de asistență socială reprezintă aproximativ 20% din bugete, deci o cincime din sumele rulate prin DGASPC-uri sunt, efectiv, folosite pentru protecția copilului.

Iar protecția familiei nu există. Pentru că nu sunt reglementate metodologic intervențiile de prevenire a separării copilului de familie, încă.

Îmi doresc ca doamna Ministru Mariana Câmpeanu să continue să fie interesată de bunăstarea copiilor instituționalizați și să crească suma alocată pentru hrană. Pentru că sunt multe alte exemple scandaloase în sistem, una dintre ele fiind cea a lipsei a 10.000 de angajați de lângă copii. În zilele care vor urma, voi prezenta aceste exemple, una câte una. Și care pot fi corectate, cu acțiunea celor care au puterea să o facă.