1. În domeniul Financiar:

• Nu există încă (până în acest moment) reglementările privind modalitatea de raportare a cheltuielilor efectuate de Structurile de Economie Socială (SES): decontarea cheltuielilor efectuate de SES-uri se face pe baza contractului de subvenție și nu se solicită, la acest moment, transmiterea către OIR a unei evidențe detaliate. OIR nu a emis o instrucțiune nici până în acest moment, prin care SES-urile să aibă o evidență detaliată a cheltuirii ajutorului de minimis primit. În evidența cheltuielilor, când o organizație depune cereri de rambursare, ajutorul de minimis e evidențiat la linia bugetară ”taxe”, la modul global. La final de implementare a proiectului, ne așteptăm să ni se ceară detalierea cheltuirii ajutorului de minimis pe liniile bugetare aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor, pentru SES-uri. Ne afectează direct, pentru că ar fi trebuit să primim instrumentul la care să ne raportăm în cheltuirea ajutorului de minimis (adică tot ceea ce o organizație aplicant principal dă, ulterior, SES-urilor, pentru cheltuire) anterior realizării acestor plăți. Dacă noi vom primi acest document cu liniile bugetare detaliate ulterior realizării plăților, ne vom supraaglomera în raportare, pentru că, cel mai probabil, 31 ianuarie 2016 va fi ultimul termen de raportare financiară. Așadar, problema spinoasă va fi supraaglomerarea justificărilor financiare pe final de proiect.
• Dificultățile aduse de emiterea Instrucțiunii 109/16.09.2015: Termenul limită până la care beneficiarii pot plăti cheltuielile în cadrul proiectului este 31 decembrie 2015, nici o altă cheltuială achitată după această data nu va fi considerată eligibilă. Pe alte proiecte de finanțare structurală, în anii trecuți, facturile trebuiau să fie, într-adevăr, emise până în ultima lună de implementare, dar puteau fi achitate în ultima lună de raportare, ceea ce însemna că aveam disponibil timp încă o lună de zile, după terminarea perioadei de implementare. Asta ne ajuta foarte mult. Acum, acest lucru nu mai e posibil, ceea ce are consecințe foarte grave asupra cash-flow-ului organizațiilor aplicante și te poate duce la blocaj financiar.
• Nerespectarea termenului prevăzut în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2009, Art.4¹, Alineat 1 și Art. 17⁵, Alineat 3, privind mecanismul cererilor de plată, de verificare și transfer al sumelor eligibile virate în contul beneficiarului. Conform OUG 64, termenul de plată este de 20 de zile. În realitate, însă, spre exemplificare: o cerere de plată aferentă contractelor de subvenție a SES, depusă în data de 15.07.2015, iar transferul efectiv al sumei eligibile a fost făcut de AMPOSDRU în data de 01.10.2015. Așadar, întârzierea foarte mare în virarea sumelor solicitate prin cererile de plată are efecte foarte grave și duce la blocaj financiar pentru organizațiile implementatoare, a aplicantului principal pe proiecte.

2. În Implementare:

• Introducerea Clauzei Suspensive a fost o problemă serioasă, pentru că a dus la incertitudine în privința calității de beneficiar al finanțării pentru organizația implementatoare, până la aprobarea de către OIR (Organism Intermediar Regional) a documentelor necesare contractării. Beneficiarul efectuează cheltuieli cu salariații, achiziții, încheie contracte cu furnizori, închiriază spații, în timp ce există posibilitatea reală ca acestea să fie considerate neeligibile. MFE - AM POSDRU a publicat doar la data de 18.03.2015 Instructiunea 104, privind reglementarea aspectelor referitoare la procesul de contractare și modificare a contractelor de finanțare POSDRU. Până nu demult, practica mai bună includea o etapă de evaluare a capacității de implementare a organizațiilor beneficiare (inclusiv în privința resurselor umane contractate) ANTERIOR semnării Contractului de Finanțare. Astfel, nu eram puși în situația de a semna fără să știm ce semnăm și nici de a înregistra pierderi financiare foarte serioase din această cauză.
• Nerespectarea termenelor de aprobare a actelor adiționale, sau a notificărilor de modificare a contractului de finanțare. De exemplu: un act adițional de modificare a capitolului FEDR pentru bugetul SES, depus în data de 13.07.2015, este aprobat abia în data de 16.09.2015. Această practică detrimentală duce la întârzieri critice în implementare, ceea ce are repercusiuni negative foarte serioase asupra organizațiilor beneficiare: nerealizarea achizițiilor în termenele propuse prin proiect și neîncadrarea în graficul general de activități.
• Perioada prea scurtă de implementare a unui proiect de economie socială, în raport cu durata necesară pentru înființarea și dotarea unei Structuri de Economie Socială:
• Derularea procesului de selectare a asociaților și coordonatorilor SES.
• Elaborarea și aprobarea documentelor care reglementează funcționarea și decontarea cheltuielilor SES.
• Elaborarea documentației și obținerea avizelor necesare pentru construcție/ reabilitare/ modernizarea spațiilor de functionare a SES-urilor.
• Derularea procedurilor de achiziții.
• Timpul lung de la comanda fermă și până la livrarea echipamentelor pentru dotarea corespunzătoare a SES-urilor.

A face astfel de proiecte, a le implementa, necesită cel puțin șase luni în plus față de cadrul actual, ca să poți să asiguri structuri de economie socială dotate corespunzător și funcționalitatea lor pe o durată de minim șase luni de zile, conform indicatorilor din ghidul solicitantului.

3. Sub aspect Juridic:

• Lipsa reglementării legislative pe domeniul economiei sociale la momentul depunerii proiectelor și inclusiv a semnării contractelor de finanțare. Acestea au avut loc în anul 2014, în timp ce Legea 219/2015 privind economia socială a fost publicată doar în 28 iulie 2015, după începerea implementării proiectelor. Am lucrat în orb. În forma actuală, legea este lacunară, nu are publicate nici în ziua de azi norme de aplicare, deși acestea erau obligatorii conform legii (art. 34 din lege – normele de aplicare urmau să fie implementate în termen de 60 de zile de la data publicării Legii 219).
• Lipsa reglementărilor privind modalitatea de selecție a persoanelor care se asociază într-o structură de economie socială, modalitatea de asociere, structura de acționariat, pentru că instrucțiunile respective s-au dat după expirarea termenelor prevăzute în proiect pentru înființarea structurilor de economie socială. Practic, regulile s-au făcut în timpul jocului, chiar și după finalizarea acestuia.
• Lipsa reglementărilor privind profesia de Coordonator structură de economie socială.
• Nu avem încă Legea antreprenorului social. Suntem puși în situația de a gândi cam ce i-ar mulțumi pe controlorii viitori și ce reglementări vor mai apărea. Suntem conștienți de faptul că legea nu retroactivează, însă modificările pentru intrarea în legalitate pe implementarea dispozițiilor apărute în timpul derulării proiectului costă bani, timp și resurse umane. Toate, pe pielea și în cârca organizațiilor aplicant principal, beneficiare.

Concluzie generală

Ca organizație beneficiară, ca aplicant principal, ne asumăm toate riscurile și dificultățile foarte mari (financiare, de cash-flow, de implementare, de responsabilitate legală) și, de fapt, suntem niște sunt simple organisme intermediare de finanțare, în condițiile în care toate deciziile și strategia de funcționare a SES sunt decise de Coordonatorii de SES selectați în cadrul proiectelor. Organizația care e aplicantul principal și care își asumă toate riscurile sfârșește prin a nu avea control majoritar (nu ai acționariatul majoritar) asupra acestor SES-uri și, implicit, nici asupra sustenabilității acestor SES-uri. Ne rămân în responsabilitate cheltuielile, în cazul în care un SES sfârșește prin a fi nefuncțional.