Being a Child in Today's Greece

We put together a Call to Action, with Eurochild, and Roots Research Centre. The essence of it is here: "Over the last 5 years, living standards throughout Greece have plummeted. Unemployment, wage cuts, welfare and pension cuts have taken an enormous toll on the Greek population. Migrants, refugees, Roma, unaccompanied children, face particular hardship in a system with few if any safety nets for the most vulnerable.

In this context it might be asked why prioritise child protection reforms? The authors of this policy position argue that as the Greek authorities map out the road to long-term recovery, several key steps to reform the child protection and care system should be taken as a matter of priority. These reforms are vital, not only for Greece to comply with its human rights obligations, but also because they make economic sense and will build a more solid basis for recovery.

This call to action comprises three main elements:

1. Elimination of old-type institutions for children and transition towards a system based on family-based alternatives (e.g. foster care) and family-like residential care;
2. Increased, effectiveness and efficiency of prevention services to avoid institutionalisation, including through national legislation and policy reform;
3. Provision of support to young people leaving the child protection system, according to individual needs, including through social housing and employment.

In August 2012, the Committee on the Rights of the Child expressed concern regarding the impact of the current economic hardship on families. Children may increasingly be deprived of their family environment and placed in institutional care, accentuating an already existing tendency. The Committee recommended that the Greek State puts in place measures to prevent further degeneration of this trend, by improving understanding of parental responsibilities, providing all forms of support to families to strengthen their parenting capacities, and identifying alternative family care options for children when necessary.

In June 2015, the 9^th European Forum on the rights of the child, held in Brussels, recommended the need for integrated child protection systems where all duty-bearers (namely the state authorities represented by law enforcement, judicial authorities, immigration authorities, social services, child protection agencies) and system components (such as laws, policies, resources, procedures, processes, sub-systems) work together across sectors and agencies sharing responsibilities to form a protective and empowering environment for all children.

While the responsibility for the protection and promotion of children’s rights lies primarily with the State, the concerted action of non-governmental organisations is essential to assist the government so that children in danger of separation from their families are supported to stay with their parents and those already in the special protection of the State are cared for in family- and community- based settings.

We call on the Hellenic Government to take action in embarking on a nation-wide reform of the child protection and care system, aiming to eradicate child institutionalisation and to prevent the unnecessary separation of children from their families.

We call on the civil society organisations to support this call to action, by endorsing and promoting it."

In the meantime, politicians fight over pride and costs. As always, it is children and families who take the blows in their faces. Hopefully, this Call to Action is going to help a bit in putting some priorities straight.

Dublări de alocații, 1 iunie și copiii

Sunt voci care spun ca e rău că a fost dublată alocația per copil în țara noastră. Adică, am ajuns la 20 Euro/lună/copil, în loc de 10. Asta, în loc să ne scandalizăm că, în Uniunea Europeană, în care vrem să fim egalii lor, alocația noastră per copil e de vreo zece ori mai mică decât a lor. Asta, în timp ce peste 320.000 de copii trăiesc în sărăcie severă în țara noastră. În timp ce 75% dintre ei suferă de deprivare materială, mult mai intensă aici decât oriunde altundeva în Europa. În timp ce peste 400.000 de copii nu merg la școală, deloc. În timp ce mai avem aproape 9.000 de copii care supraviețuiesc în vreo 160 de instituții de tip vechi. Adică sunt abuzați sistematic, prin deprivarea de cel mai elementar drept la un mediu familial.

Alți 200.000 de copii sunt în risc sever de separare de părinții lor, datorită sărăciei endemice. Asociat riscului de separare, e riscul de abandon școlar. Iar serviciile de prevneire din structurile de stat sunt aproape inexistente, lipsite de asistenți sociali, și aceștia plătiți umilitor, ei înșiși, de multe ori, cazuri sociale.

Dar e 1 iunie. Și s-a promulgat o lege bună, de dublare a alocației pentru copii. Așa că e un 1 iunie cu totul special. Și toți deștepții care mai pot spune că e rău, să facă bine să afle și statisticile de mai sus. Sunt doar părticica aceea care se vede a aisbergului.

Aceea care nu se vede e partea cu bomba demografică. Nu mai facem copii, pentru că e prea scump. Dar poate e prea complicat să se gândească analiștii financiari mondeni la chestiunea asta.

Cum se face prevenirea separării copilului de familie. Un studiu de caz

Mai jos, un mail de la colegul meu, Radu Tohătan. Cred ca merită să îi citiți și voi: ”Citiva copii din Bacau dormeau in niste cutii de lemn, intr-o incapare extrem de deteriorată. Aceea era casa lor inchiriata si pe care trebuiau s-o evacueze. Neavand unde, urmau sa intre in sistemul de protectie. Fiind de acord sa ne implicam in acest caz pentru a preveni o separare tragica (copii si parintii lor sunt foarte atasati unii de altii in ciuda conditiilor de trai) impreuna uniti cu parintii lor, cu sprijinul colegilor de la directia de protectie a copilului Bacau, uitati-va ce-am reusit in doua saptamani, cum arata de azi noua lor locuinta: un apartament cu doua camere, pentru care platim chiria citeva luni, dupa care vor prelua cheltuielile parintii si in care am facut dotarile necesare (paturi, electrocasnice, mobilier, uz casnic). Venitul parintilor vor fi de luna viitoare suficiente pentru o baza de sustenabilitate a familiei pe viitor. Colegii din directia de protectie a copilului vor lucra in continuare cu familia si copiii. Inca o nota speciala a cazului este ca mama copiilor provine, si ea, din sistemul de protecție.

Luni va trimit mai multe poze si o filmare de la evenimentul de mutare a unei familii in noua lor locuinta. Mutarea a avut loc azi in jurul orei 10.

Va atasez mai jos si impresiile la cald ale colegei de la DPC cu care am lucrat la caz:

”Acum am ajuns de la familie si nu ma pot abtine sa nu iti scriu in cateva cuvinte cum a fost. Am transmis si pozele, vei primi maine si alt rand de fotografii si un filmulet super sugestiv.

REACTIA COPIILOR A FOST DE NEDESCRIS !!!! PENTRU ASA CEVA SE MERITA TOATE EFORTURILE DIN LUME ....

La inceput au fost putin socati, dupa care au fost extrem, dar extrem de fericiti. Pur si simplu au ras si au zambit in continuu. Au fost cateva momente care m-au lasat fara grai si ne-au adus lacrimi in ochi si mie, si colegelor mele: la un moment dat m-am aplecat sa ridic o jucarie, iar baietelul de 8 ani cu autism mi-a prins capul in maini, m-a pupat pe obraz si m-a strans la piept. Si acum, cand iti scriu, am un nod in gat de emotie .....

Fetitele cele mici au stat minute in sir si s-au uitat in oglinda usii de la baie, cand la propria imagine, cand la mine, care stateam in spatele lor, si puneau manutele pe mine, uitandu-se in oglinda, pentru ca nici o data in viata lor nu se vazusera si nu avusesera o oglinda !

La un moment dat, in timp ce explorau tot apartamentul, s-au asezat cu totii, fara sa le spuna nimeni, pe scaune la masa din bucatarie si o strigau pe mama, sa o intrebe daca acolo vor manca! Nu au mancat niciodata stand pe scaun, la masa, ci doar cu castronasele pe pat ...

Acestea au fost doar cateva faze care m-au topit pur si simplu !

La fel de buimaci si emotionati au fost si parintii care, de multe ori, au avut reactii extrem de asemanatoare cu cele ale copiilor.

Oricum jumatate de treaba a iesit SUPER si, cu siguranta, si consilierea si indrumarea noastra permanenta de acum incolo vor avea rezultate spectaculoase pentru aceasta familie. Ma bucur teribil, iar astea sunt situatii care, profesional, iti ofera cele mai mari satisfactii.

Scuza-ma ca am scris atat, dar nu am putut sa nu vin si cu asta pe langa fotografii.

Multumim inca o data pentru sprijinul tau si al fundatiei si iti doresc un weekend frumos !”

As.soc. DPC Bacau.”

Și ca să vedeți și voi, aveți câteva poze mai jos. Așa se face prevenirea separării copilului de familie în HHC România!

Lunar, mii de copiii sunt în pericol de instituționalizare

Lunar, în fiecare dintre județele în care lucrăm (și sunt 22 de județe în toată țara), între 80 și 140 de copii sunt în risc de instituționalizare. E un asediu continuu asupra sistemului de protecție a copilului, iar asta e din cauza absenței unui sistem de prevenire a abandonului, de prevenire a separării copilului de familie. Reușim, împreună cu partenerii noștri, colegii din direcțiile de protecție a copilului, să oprim separarea copilului de familie în mii de situații în fiecare an. Dar asta e o muncă pe care ar trebui să o facă statul, nu organizațiile non-guvernamentale.

De asta nu se oprește robinetul. De asta intră în continuare atâția copii în sistem, de asta trec mii de copii prin trauma ruperii de familie: pentru că lipsește sistemul de prevenire a abandonului. Pentru că încă nu se investește în prevenire.

Aștept ziua când banii statului vor fi direcționați și spre familie, nu doar spre sistemul în sine. E o foarte proastă practică, să plătești ca să traumatizezi copiii prin instituționalizare, prin ruperea de familie. Când poți face altceva cu aceiași bani, când poți investi banii în prevenirea abandonului, când poți ține copiii acasă.

Campionii legendari ai României sunt în echipa HHC România!

Foarte rar am ocazia să anunț o astfel de susținere de elită a programelor noastre! Legendele sportului românesc, nume dintre cele mai grele, precum Doina Melinte, Mihai Leu, Camelia Potec, Maricica Puică, Virgil Stănescu, Monica Iagăr, Elisabeta Lipă, Nicoleta Grasu, Iulian Stamate, sau Amatto Zaharia fac parte din echipa Hope and Homes for Children România, organizatie care, în 16 ani de activitate, a schimbat în bine viețile a aproape 28.000 de copii. Toți acești sportivi își expun trofeele sau echipamentele de joc în care au făcut istorie pentru sportul românesc, în standul nostru special, la expoziția Sport Expo din cadrul Maratonului Internațional București. Sportivii se vor afla la startul competiției, alergând în tricourile HHC România!

Între 3-5 octombrie, în Piața Constituției, pot fi văzute, ca într-un muzeu al sportului românesc, trofeele și tricourile campionilor români: - Centura de campion mondial la box profesionist cucerită de Mihai Leu în 1997 - Combinezonul de raliu cu care Mihai Leu a devenit campion național la raliuri - Ultima medalie de bronz cucerită în 2009, la Roma, de Camelia Potec, campioană olimpică și actualul președinte al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern. - Cupa "IKF World Kempo Championship" 2011, cucerită de Amatto Zaharia, președintele Federației Române de Kempo - Cupa "Locul 1" în cadrul Ligii Naționale de Baschet cucerită de Virgil Stănescu 1n 2012. Virgil Stănescu este vicepreședinte al Federației Române de Baschet și președinte al echipei Steaua CSM EximBank - Tricoul cu care Virgil Stănescu a jucat pentru echipa americană de baschet South Alabama, el făcând parte din Hall of Fame-ul (Galeria Legendelor) echipei. - Tricoul cu care jucătorul naționalei de handbal a României, Iulian Stamate (CSM București) a câștigat Cupa Ungariei, în 2009.

Sunt mândru că avem alături de noi asemenea nume de personalități care au făcut istorie în sportul mondial și, implicit, au făcut atât de mult bine țării.