Despre înjumătățirea concediului de maternitate

Guvernul discută varianta reducerii la jumătate, de la doi ani la un an, a concediului de maternitate. Consecințele acestei decizii vor fi cât se poate de nocive: bebelușii au nevoie ca de aer de prezența mamei sau a tatălui, în primii doi ani de viață, iar legăturile dintre părinte și copil se leagă profund la vârsta aceasta. Dintre măsurile care vizau încurajarea familiei, aceasta e una dintre cele mai bune, prin rolul de sudare și de întărire a atașamentului. Cum credeți că se vor descurca mamele, când află, brusc, de înjumătățirea concediului? Cât de negativă credeți că e această decizie pentru bebeluși, care vor fi lăsați cu străini, pe post de îngrijitori? Ce efecte va avea hotărârea asupra acelor familii care și-au făcut planuri în funcție de un termen de concediu care acum, brusc, se schimbă? Și cât vor mai continua numeroasele luări de decizii peste noapte, cu efecte asupra sutelor de mii de părinți care încă mai au curajul să aibă copii în România?E adevărat, unii ar putea susține că, prin durata înjumătățită a concediului de maternitate, ne aliniem mediei europene. Problema esențială e a sistemului: nu avem infrastructura existentă în alte țări. Ne lipsesc grădinițele, ne lipsesc bonele, nu avem facilități de îngrijire de zi pentru bebeluși. Toate acestea sunt, acum, compensate oarecum de perioada de doi ani a concediului de maternitate. Dacă o scurtăm, familiile cu bebeluși rămân total descoperite, iar aceștia devin vulnerabili. Cred că Guvernul nu realizează felul în care întoarce pe dos socotelile făcute cu grijă de atâtea și atâtea familii cu copii mici. Și nici că astfel de hotărâri zdruncină mediul familial, cu efecte negative asupra copiilor.