Tot mai mulți copii supraviețuiesc în mizerie

Ghetourile de la margini de orașe cresc pe zi ce trece. Numai Baia Mare are vreo șapte ”pungi de sărăcie”, după jargonul celor din serviciile sociale. Dacă inițial se vorbea de romi, cred că suntem în situația în care etnia nu mai are relevanță: tot mai mulți etnici români se regăsesc în ghetouri fără apă, fără electricitate, fără încălzire. Dacă intri aici, parcă mergi înapoi în Evul Mediu. Deși, cred că și atunci era mai curat. Copiii sunt negri de jeg, nu mai știi dacă sunt romi, români, unguri, ori sași. La urma urmelor, sunt copii. Și dacă tragem linia, vorbim despre oameni. Cheltuim din bugetul de stat miliarde de Euro pentru fel de fel de modernizări, dezvoltări, planuri de fezabilitate și alte teorii care costă sume astronomice. În timp ce problema asta umană, care ține de fundamentele civilizației și ale grijii față de omul de-aproape, e suspendată undeva între detașare, nepăsare, ignoranță și prejudecată.

Cu echivalentul a 20 de kilometri de autostradă, s-ar putea rezolva foarte multe din problemele sociale ale României. Și mii de copii ar înceta să mai supraviețuiască în condiții crâncene, pe care cei mai mulți nici nu ni le putem imagina. Ne uităm la televizor, la sărăcia cruntă a copiilor și a familiilor din Africa, din sudul Americii, din ghetourile din India. Ar fi mult mai simplu să dăm o raită la capăt de oraș, să le vedem pe toate astea ”live”.

More and more Children Survive in Misery

The ghettos in outskirts grow bigger and bigger. Only Baia Mare city has seven "poverty bags", according to the jargon of social services. If initially one used to talk about Roma people, I think now we are in the situation in which ethnicity is irrelevant: more and more Romanian ethnics are in the ghettos, without water, electricity, heating. If you get in here, it is like going back in time, in the Medieval Ages. Although, it must have been cleaner those days. The children are black with dirt, you do not know if they are Roma, Romanian, Hungarian or German ethnics. At the end of the day, they are children. And if we draw a line, we talk about people. We spend billions of Euros from the state budget, for all sorts of modernisations, developments, feasability plans and other theories which cost astronomical amounts of money. Meanwhile, this human problem, related to the fundamentals of civilization and care for people - hangs somewhere among detachment, lack of caring, ignorance and prejudice.

I think that the equivalent of 20 kilometres of highway would sort out much of the social problems in Romania. And thousands of children would stop surviving in unbelievable conditions many of us could not even imagine. We watch TV, we witness children"s awful poverty in Africa, South America, India. It would be much simpler to take a stroll to the outskirts, to see all this live.

Mamă ucisă de partener, șase copii rămân la bunică

E una dintre dramele de care ne lovim des. Șase copii rămân pe drumuri. Mama e pradă violenței domestice. Noroc cu bunica. Dar și aici, e nevoie de acoperirea taxelor restante, care însumează aproximativ 9.000 lei. Fără plată, bunica ajunge pe stradă ea însăși, în scurtă vreme. Așa că, la propunerea direcției de protecție a copilului, achităm taxele restante, iar copiii pot rămâne alături de bunică, în apartamentul ei. Altfel, toți copiii ajung în instituții, sau în centrele rezidențiale din sistemul de stat. Iar statul plătește în jur de 2.000 de lei pe lună per copil. Adică vreo 12.000 lei pe lună pentru toți șase. Și ar rămâne în sistem ani de zile, cu suma plătită de stat -  multiplicată exponențial. Nu ar fi mult mai ușor pentru toată lumea să avem o legislație care să permită serviciilor publice specializate în protecția copilului investiția în prevenirea separării copiilor de familie? În primul rând, am evita trauma suferită de copiii care ajung în instituții, cărora parcă nu le e de ajuns lovitura cruntă a separării de părinți. Pe lângă evitarea unor cheltuieli foarte mari, rezultate din lipsa de acțiune proactivă și din absența metodologiei și a legislației care să permită prevenirea separării copilului de familie.

Oricum, copiii rămân alături de bunică, în familie. Dar problema de esență rămâne: până când nu avem o lege care să permită autorităților statului să cheltuiască bani pentru prevenirea abandonului, foarte mulți copii vor intra în sistemul de protecție, cu consecințe dramatice asupra copilăriei lor în primul rând, dar și asupra bugetului de stat.

Mother Killed by Partner, Six Children to Stay with the Grandmother

It is one of the dramas we come across very often. Six children are left on the streets. The mothers is a victim of domestic violence. Lucky there is a grandmother out there. But here as well, one needs to cover running costs with heating, electricity and water for the appartment she lives in, which are in the amount of 9,000 lei. Without this payment, the grandmother  soon ends up on streets herself. So, at the suggestion of the social services, we pay delayed taxes, and the children can stay with their grandmother, in her appartment. Otherwise, all children end up in institutions, or in residential centres. And the state pays around 2.000 lei per month per child. That is about 12,000 lei per month for the six children. And they would stay in the system for years on end, with the state paying exponentially higher amounts of money.

Would it not be easier for everybody to have a legislation which allows childcare services to invest in preventing child separation from families? Firstly, we would avoid the drama suffered by children who end up in institutions,. In addition to avoiding very high expenditure resulting from the lack of proactive action and from the absence of methodology and legislation allowing the prevention of child separation from families.

Anyway, the children stay with their grandmother, in t a family. But the essential problem is still there: until we have a law to allow state authorities spend money to prevent child abandonment, many, many children will get into the childcare system, with dramatic consequences on their childhood and also on the state budget.

cialis

Eight Lei Per Day for the Food of Children in Institutions

For the first time, I hear the Minister of Labour, Family and Social Protection, through the voice of Ms Mariana Cimpeanu, saying how outrageously small the food allowance is for the children in state care: it varies between 8 and 15 lei per day. I am surprised to hear this from a Minister. I got used to seeing them far from the concrete examples of every-day life. It has been a very pleasant surprise and I hope Ms Mariana Cimpeanu"s interest for the realities in the system will continue. How can one  feed a child on 8 lei per day? How can one feed a 10 year-old on 12 lei per day? How ridiculous can these amounts be, and how artificial the budgets of the Social Services, given they are considered to be very big budgets, but over 70% of these budgets are just transferred through the social services accounts, as they are legal social allowances, neither social work interventions, nor sums spent in the benefit of the childcare system?

I hope this false example of the big budgets in social childcare services would come to an end, when, actually, the money goes to general social allowances. It is only 20% of these budgets that are actually spent for the children in the childcare system.

And there is no family protection. Because the methodology to prevent child separation from families has not been implemented yet.

I wish the Minister Mariana Cimpeanu continues to be interested in the welfare of children in institutions, and to actually increase the food allowance. Because there are many other scandalous examples in the system, one of them being the lack of 10,000 employees. In the next few days, I am to present these examples, one by one. They can be corrected, with the action of those who have the power to do so.